Pe măsură ce încetarea focului din Gaza s-a extins de la câteva zile la câteva săptămâni, iar ostaticii proaspăt eliberați au început să împărtășească detalii sumbre despre captivitatea lor, spațiul politic de manevră al lui Benjamin Netanyahu părea să se micșoreze. Premierul israelian s-a trezit prins între partidele de extremă dreapta care îi susțin guvernul, dornice să se întoarcă la război în Gaza și majoritatea israelienilor care dau prioritate soartei ostaticilor rămași în fața „înfrângerii totale” a Hamas, potrivit unei analize The Guardian.
Presiune politică pentru Benjamin Netanyahu
Sondajele de opinie arată un sprijin larg pentru o a doua etapă a acordului de încetare a focului, care ar însemna retragerea completă a trupelor israeliene din Fâșia Gaza și întoarcerea tuturor ostaticilor vii.
Însă ministrul de finanțe al administrației Netanyahu, Bezalel Smotrich, care s-a opus acordului de încetare a focului de la început, a amenințat în mod repetat că va demisiona dacă luptele nu se reiau, iar Netanyahu trebuie să-și coordoneze coaliția divizată printr-un vot critic în această lună. Dacă Knesset, parlamentul israelian, nu aprobă un buget pentru 2025 până la 31 martie, guvernul va fi dizolvat automat, iar țara va organiza alegeri anticipate.
Pentru mulți israelieni, bombardamentul recent asupra Fâșiei Gaza, cel mai mortal din primele luni ale războiului, din 2023, a fost un semn clar că Netanyahu a luat o decizie politică cu privire la viitorul conflictului.
Sacrificarea ostaticilor rămași în Gaza, condamnată din toate părțile
Cei care fac campanie pentru eliberarea ostaticilor încă ținuți în captivitatea Hamas au catalogat mișcarea ca pe o trădare imensă. Ayala Metzger, al cărei socru Yoram Metzger a fost răpit și ucis în captivitatea Hamas, l-a contestat marți pe Smotrich în parlament.
„Sunt oferte pe masă și alegeți să continuați să sacrificați mai mulți ostatici și soldați”, i-a strigat Metzger în parlament, potrivit Times of Israel . El a ordonat securității să o îndepărteze, spunând: „Și noi am plătit un preț. Să nu intrăm în competiție”.
Criticile nu au venit doar dinspre stânga sau de la familiile cel mai direct traumatizate de atacurile Hamas din 7 octombrie 2023, care au început războiul.
Generalul-maior în retragere Amos Yadlin, fostul șef al direcției de informații militare din Israel, a declarat că reluarea războiului în timp ce ostaticii se aflau încă în Gaza ar submina eficacitatea armatei în operațiunile de acolo și ar afecta moralul.
„Un lider israelian responsabil, care nu are nicio considerație politică internă, ar aduce toți ostaticii înapoi într-un singur grup, [la schimb] pentru încheierea războiului, iar apoi s-ar ocupa de cel de-al doilea obiectiv al războiului, acela de a desființa Hamas”, a spus el într-un briefing adresat jurnaliştilor marţi.
„Când rezerviștii israelieni au venit [să slujească] în octombrie 2023, principala lor motivație a fost să aducă înapoi ostaticii. Acum cineva trebuie să-i convingă că operațiunea de la sol va aduce înapoi ostaticii [vii], nu îi va aduce înapoi morți. Asta este o muncă grea”, a adăugat el.
Acele probleme de moral au început deja să se vadă. Armata a anunțat, marți, că a demis un rezervist care a spus că nu se va prezenta la serviciu în semn de protest față de conduita guvernului, a informat ziarul Haaretz. Forțele aeriene au spus că este un caz izolat, dar unii oficiali superiori sunt îngrijorați că alții vor urma exemplul.
Doar „distrugerea totală” a Hamas ar asigura securitatea Israelului
Rezistența lui Netanyahu la o comisie de stat de anchetă privind eșecurile din 7 octombrie a sporit mânia în Israel și a alimentat criticii care spun că gestionează războiul mai degrabă în scopuri politice decât patriotice.
Prim-ministrul a respins mereu cu fermitate aceste acuzații, argumentând încă din primele zile ale războiului că presiunea militară a fost cea mai bună modalitate de a aduce ostaticii acasă – chiar dacă majoritatea celor care s-au întors au făcut-o în acorduri de încetare a focului – și că doar „distrugerea totală” a Hamas ar asigura securitatea viitoare a Israelului.
Biroul său a dat vina pe gruparea teroristă pentru prăbușirea armistițiului, spunând că a lansat loviturile pentru că grupul a refuzat „în mod repetat” să elibereze ostatici și a respins propunerile trimisului american, Steve Witkoff.
Acordul, întotdeauna fragil și încălcat în mod repetat de ambele părți, a alunecat într-o zonă nedeterminată, luna aceasta, după ce un termen limită pentru sfârșitul primei faze a trecut fără niciun progres către o a doua fază.
Netanyahu a amânat începerea negocierilor pentru a doua fază, așa cum era programat în februarie.. Yadlin a spus că asta a subminat poziția pe termen lung a Israelului.
„Cred că Hamas ar fi încălcat negocierile oricum, printr-o poziție foarte, foarte dură. Dar legitimitatea este importantă, iar dacă semnezi un acord trebuie să negociezi”.
Semne că Israelul se pregătește pentru un război la sol
Indiferent de motivație, dividendele politice ale reluării războiului au fost clare aproape imediat. Itamar Ben-Gvir, liderul partidului de extremă dreapta care a renunțat la postul din cabinet în ianuarie din cauza acordului de încetare a focului, și-a anunțat revenirea în guvern în câteva ore.
El a salutat atacurile drept „pasul moral, etic și justificat potrivit”, într-o declarație care sugera că se aștepta ca acestea să fie începutul unei campanii mai ample. Acest lucru a fost confirmat de ministrul de externe, Gideon Saar, care le-a spus membrilor grupului de lobby american, Comitetul american pentru afaceri publice din Israel, că bombardamentul nu face parte dintr-un „atac de o zi”.
Ordinele de evacuare emise pentru anumite părți din Gaza sugerau că Israelul se pregătește pentru un război la sol, chiar dacă nu a fost luată încă o decizie privind trimiterea de trupe. Noul șef al personalului de apărare al Israelului, Eyal Zamir, a aprobat planurile de atac din Gaza în prima sa zi la comandă la începutul acestei luni, potrivit presei israeliene.
Cel mai recent atac a adus un cor de condamnare din întreaga lume, aliați apropiați incluzând Regatul Unit, Națiunile Unite și grupuri umanitare fiind printre cei care au avertizat asupra consecințelor catastrofale pentru mai bine de două milioane de palestinieni din Gaza.
Cu toate acestea, Washingtonul a fost informat în avans despre atacuri și le-a susținut. SUA este principalul furnizor de arme al Israelului și protectorul său diplomatic în forurile internaționale precum Națiunile Unite.
Donald Trump a avertizat anterior că Hamas ar plăti scump dacă nu eliberează toți ostaticii.
Editor : Ș.R.
