România se confruntă, deja de ani de zile, cu o criză de resursă umană în domeniul Sănătății. Infrastructura precară a sistemului, distribuția inegală a specialiștilor sau exodul medicilor în străinătate sunt printre motivele pentru care avem un deficit de specialiști. Pe de altă parte, în facultățile de medicină din țară învață mii de studenți care provin din alte state și care ar putea să profeseze în România.
„La modul general, medicii pe care îi avem în România ar trebui să fie suficienți să acoperim nevoia de servicii medicale pe care pacienții o resimt. Problema cea mai importantă o reprezintă o distribuție inegală, o dată la nivel teritorial, a doua oară la nivel de anumite specialități”, a subliniat Gindrovel Dumitra, secretar general al Colegiului Medicilor din România, într-o discuție cu Digi24.ro.
Bulgaria și alte 10 țări din UE au mai mulți medici la suta de mii de locuitori
Criza de specialiști din sănătate, perpetuată de ani de zile, reiese dintr-un raport realizat de Curtea de Conturi pentru anii 2014-2021. Doar în cadrul unităților sanitare din subordinea Ministerului Sănătății existau cu cel puțin 1.000 de doctori mai puțin decât ar trebui.
Specialitățile medicale unde exista deficit de personal erau Anestezie și Terapie Intensivă, Psihiatrie, Cardiologie, Radiologie, Chirurgie generală, Medicină Fizică, Medicină de urgență, Medicină de laborator, Medicină internă și Gastroenterologie.
Situația nu s-a schimbat radical nici după 2021. Potrivit Institutului Național de Statistică, în anul 2023 existau 357 de medici la suta de mii de locuitori. Aceste cifre ne poziționează sub țări precum Bulgaria (unde există 480 de medici la suta de mii de locuitori), Germania, Spania, Italia, Danemarca, Cipru, Lituania, Malta, Slovacia, Finlanda și Suedia.
„Două Românii”
Tot din datele INS reiese că la sfârșitul anului 2023, în România existau 72.740 de medici. Dintre aceștia, peste 92% lucrează în mediul urban.
Există „Două Românii” din acest punct de vedere, subliniază și Colegiul Medicilor din România, care arată că există „o criză în ceea ce privește resursa umană”. Peste jumătate dintre medici lucrează în București și alte 5 județe: Iași, Mureș, Cluj, Timiș și Dolj – unde sunt centre universitare.
„Celelalte 36 de județe, practic, beneficiază de serviciile a celeilalte jumătăți de medici, însă populația României este mult mai mare în aceste județe”, a adăugat reprezentantul Colegiului Medicilor.
Blocarea angajărilor din sistem este o altă cauză a deficitului de personal, după cum subliniau și reprezentanții Colegiului Medicilor. Anul acesta, Guvernul a dat trei hotărâri de deblocare a angajărilor din Sănătate. Ultima, din mai, debloca 310 posturi de medici.
Specialitățile „foarte grele” sunt evitate
Distribuția inegală la nivelul specialităților este o altă problemă indicată de Colegiul Medicilor.
Specialitățile unde există „o situație critică” sunt Anestezia și Terapia Intensivă, Medicina de Urgență – unde „nu există candidați pentru aceste posturi” și Medicina de familie, unde „intrările în sistem sunt foarte reduse”.
Gindrovel Dumitra a subliniat că aceste specialități, considerate „foarte grele”, sunt evitate de medicii tineri.
„Sunt specialități care suprasolicită medicii, există o expunere importantă în ceea ce privește malpraxisul și răspunderea disciplinară/penală, motiv pentru care medicii aleg o altă specialitate – ne aflăm în fața unui fenomen care se numește medicina defensivă, ce trebuie combătut de la rădăcină – iar factorul politic ezită să aibă o discuție pe această temă”, a explicat medicul.
Medicii români au plecat din țară și vor continua să plece
Deficitul de resursă umană din Sănătate mai este alimentat și de exodul medicilor români.
„Mulți lucrători din domeniul sănătății emigrează, iar deficitele din România au condus la o suprasolicitare a forței de muncă și la limitarea disponibilității serviciilor de sănătate”, arăta și profilul de țară pentru anul 2023 asupra Sănătății din România, realizat de Comisia Europeană.
Statista (o platformă online de date deschise) a arătat că 22.000 de medici școliți în România (37% din totalul medicilor români) lucrau în străinătate în anul 2021. Din acest punct de vedere, țara noastră se situează pe locul 3 în lume, după India și Pakistan.
Un studiu realizat în 2023 de Colegiul Medicilor din România arăta că principalul motiv pentru care medicii, din toate categoriile de vârstă, aleg să plece din țară este infrastructura sistemului sanitar românesc. Același studiu arăta că 36% dintre medicii din țară sunt supuși riscului de a manifesta sindromul burnout – adică să ajungă la epuizare.
Peste jumătate din medicii cu vârste de sub 35 de ani iau în calcul să plece din țară, mai arată sursa citată.
O soluție la criza de medici
În același timp, însă, România a devenit un magnet pentru studenții străini care vor să studieze medicina, după cum titra The Economist în luna iulie.
Numărul studenților străini care aleg să studieze medicina la noi în țară este de ordinul miilor. Numai la Universitatea de Medicina și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca studiază în jur de 3.300, potrivit rectorului Anca Buzoianu.
„Noi avem în fiecare an, dintre absolvenții UE, care dau examenul național de rezidențiat. Anul ăsta am avut 16 din Franța care l-au dat și l-au luat. Își urmează rezidențiatul în România, se specializează aici – o parte dintre ei, nu foarte mulți, rămân și profesează aici. Avem mai multe cazuri de acest gen din Franța”, a declarat rectorul UMF „Iuliu Hațieganu”, prof. univ. dr. Anca Buzoianu, pentru Digi24.ro.
În rândul studenților străini care vin în România se face o diferență între țara de proveniență – cei din state membre ale Uniunii Europene (și ale Spațiului Economic European și ale Confederației Elvețiene) – care au drepturi similare cu studenții români – și cei din state non-UE.
„Filiera non-UE ar putea fi o sursă de medici (…) Ideea e foarte bună în condițiile în care lipsa de medici e o problemă de sănătate publică”, a adăugat Anca Buzoianu.
Numai că acești studenți se simt „obligați” să plece din țară. Mâine, pe Digi24.ro veți afla barierele pe care statul român le pune în calea studenților din țări precum Siria sau Palestina care și-ar dori să profeseze medicina în România.
