Întâlnirea de securitate Dialogul Shangri-La din Singapore este de mult timp marcată de rivalitatea dintre SUA şi China, dar retragerea relativă a Beijingului în weekend a expus o nouă diviziune, şi anume tensiunile dintre SUA şi Europa cu privire la Asia, scrie Reuters într-o analiză preluată de Agerpres.
Chiar şi în timp ce a avertizat într-un discurs, sâmbătă, că China reprezintă o ameninţare „iminentă”, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a fost clar că vrea ca europenii să se concentreze asupra securităţii europene în timp ce îşi cresc bugetele militare.
„Am prefera cu mult ca echilibrul covârşitor al investiţiilor europene să fie pe acel continent… astfel încât, pe măsură ce colaborăm acolo, ceea ce vom continua să facem, să putem folosi avantajul nostru comparativ ca naţiune indo-pacifică pentru a ne susţine partenerii aici”, a spus el.
Hegseth a remarcat, de asemenea, absenţa omologului său chinez, Dong Jun, în condiţiile în care Beijingul a trimis o echipă de cercetători militari de nivel inferior la evenimentul anual care atrage oficiali de apărare de top, diplomaţi, spioni şi comercianţi de arme din întreaga lume.
Un al doilea aspect important al evenimentului din Singapore a fost prezenţa delegaţiilor militare de înalt nivel din India şi Pakistan, după patru zile de ciocniri intense între aceşti vecini dotaţi cu arme nucleare, care au fost suspendate printr-un armistiţiu pe 10 mai.
Cele două delegaţii, în uniformă completă şi decoraţi cu medalii, au fost conduse de cel mai înalt ofiţer militar din India şi de preşedintele şefilor de stat major din Pakistan. Aceştia s-au ferit în mod vizibil să se intersecteze pe coridoarele şi sălile de întâlnire ale vastului hotel Shangri-La.
În ceea ce priveşte angajarea în Asia, cel puţin unele naţiuni europene au semnalat că nu vor fi influenţate de solicitările administraţiei americane. Ele au insistat că vor încerca să rămână atât în spaţiul asiatic, cât şi în cel european, subliniind legăturile lor profunde şi fluxurile comerciale esenţiale, precum şi natura globală a conflictelor.
„Este un lucru bun că facem mai mult (în Europa), dar ceea ce vreau să subliniez este că securitatea Europei şi securitatea Pacificului sunt foarte interconectate”, a declarat şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas.
„Dacă eşti îngrijorat de China, ar trebui să fii îngrijorat de Rusia”, a spus Kallas, subliniind importanţa asistenţei chineze pentru efortul de război al Rusiei în Ucraina şi desfăşurarea soldaţilor nord-coreeni de către Moscova.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a insistat că Franţa rămâne o putere indo-pacifică, făcând aluzie la prezenţa sa colonială durabilă în Noua Caledonie şi Polinezia Franceză, precum şi la amplasarea a peste 8.000 de soldaţi în întreaga regiune.
„Nu suntem nici China, nici SUA, nu dorim să depindem de niciuna dintre ele”, a declarat preşedintele Emmanuel Macron într-o conferinţă de presă vineri, în care a pledat pentru o coaliţie a „celei de-a treia căi” între Europa şi Asia, prin care să se evite o alegere între Beijing şi Washington.
„Vrem să cooperăm cu amândouă pe cât de mult putem şi putem coopera pentru creştere şi prosperitate şi stabilitate pentru popoarele noastre şi ordinea mondială şi cred că aceasta este exact aceeaşi viziune a multor ţări şi multor popoare din această regiune”, a spus Macron.
Dincolo de retorică, ataşaţi militari regionali şi analiştii spun că prezenţa europeană în regiune – şi ambiţiile lor – ar putea să nu fie uşor de schimbat. Desfăşurările militare sunt planificate pe o perioadă de decenii mai degrabă decât de luni, iar atât relaţiile comerciale, cât şi cele de apărare se întind pe decenii, unele dintre ele fiind recunoscute rar în mod public.
Vizita unui portavion britanic în Singapore la sfârşitul acestei luni face parte dintr-un program menţionat pentru prima dată de către fostul ministrul de externe Boris Johnson în 2017, pentru a sublinia sprijinul britanic pentru libertatea de navigaţie în Marea Chinei de Sud.
Vizita portavionului reflectă, în parte, angajamentele Marii Britanii în cadrul Aranjamentului de Apărare între Cinci Puteri, cu o vechime de 54 de ani, care leagă forţele sale militare de omologii din Singapore, Malaezia, Australia şi Noua Zeelandă.
În plus, legăturile britanice cu Australia au fost consolidate prin recentul acord AUKUS, de partajare a submarinelor şi tehnologiei avansate încheiat cu SUA, ce ar putea permite submarinelor britanice să viziteze Australia de Vest.
Între timp, Singapore menţine un personal de 200 de membri în Franţa care operează 12 dintre avioanele sale uşoare de luptă, în timp ce Marea Britanie are, de asemenea, o tabără de instruire în junglă şi elicoptere în Brunei şi un batalion de nepalezi Gurkha de 1.200 de soldaţi, conform datelor Institutului Internaţional de Studii Strategice (IISS).
Un raport de luna trecută al IISS, cu sediul la Londra, a subliniat legăturile de apărare pe termen lung şi în expansiune ale firmelor de apărare europene în Asia, chiar şi în faţa competiţiei, în special din partea Arabiei Saudite şi Emiratelor Arabe Unite, pe măsură ce bugetele regionale cresc.
„Companiile europene, inclusiv Airbus, Damen, Naval Group şi Thales, au o prezenţă de lungă durată în Asia de Sud-Est, iar alţi actori europeni s-au stabilit pe piaţă în ultima decadă, inclusiv Fincantieri din Italia şi Saab din Suedia”, a declarat studiul IISS.
Saab este aproape de a încheia un acord cu Thailanda, aliată a SUA, pentru a-i furniza avioanele sale de vânătoare Gripen.
Institutul Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm a raportat că cheltuielile pentru apărare în Asia au crescut cu 46% în decada până în 2024, atingând 629 de miliarde de dolari.
Remarcile lui Hegseth au rezonat în rândul oficialilor finlandezi, care consideră că Moscova, mai degrabă decât Indo-Pacificul, este important pentru Helsinki, având în vedere lungimea frontierei ruso-finlandeze.
„Când apărarea Europei este într-o formă bună, atunci veţi avea resurse pentru a face ceva mai mult”, a declarat pentru Reuters ministrul finlandez al apărării, Antti Hakkanen.
„Dar acum toate ţările europene trebuie să îşi concentreze atenţia principală asupra apărării europene, astfel încât Statele Unite să poată să îşi asume o parte mai mare în zona Indo-Pacificului”, a spus Hakkanen.
Editor : B.E.
