Piaţa spaţiilor de coworking din România intră într-o etapă nouă de creştere, pe măsură ce tot mai multe companii îşi regândesc structura de costuri, iar Bucureştiul devine tot mai atractiv pentru investitori, arată o analiză Supertree Workspaces & More. Potrivit companiei, lipsa de predictibilitate fiscală şi presiunea pe cash-flow mută firmele în spaţii de co-working, iar în 2026, principala problemă nu este nivelul taxelor, ci volatilitatea. România a avut peste 15 modificări fiscale majore în ultimii 3 ani, conform analizelor internaţionale. Segmentul de coworking continuă să crească accelerat la nivel global, fiind estimat să depăşească 40 de miliarde dolari până în 2030.
”Piaţa spaţiilor de coworking din România intră într-o etapă nouă de creştere, pe măsură ce tot mai multe companii îşi regândesc structura de costuri, iar Bucureştiul devine tot mai atractiv pentru investitori. Într-un context economic dificil, marcat de incertitudine, presiune pe cash şi schimbări fiscale, 2026 se conturează ca un an favorabil pentru birourile flexibile”, potrivit analizei Supertree Workspaces & More.
Potrivit datelor CBRE şi JLL, peste 30% din cererea nouă de birouri în Europa în 2025 a fost orientată către spaţii flexibile, iar tendinţa se accelerează în 2026.
„2026 este un an mai promiţător pentru piaţa spaţiilor de coworking, iar evoluţia cererii confirmă această tendinţă. În Bucureşti, spaţiile flexibile reprezintă încă sub 5% din stocul total de birouri, comparativ cu 10–15% în oraşe precum Londra sau Amsterdam. Acest decalaj nu este un minus, ci un potenţial clar de creştere. În ceea ce priveşte atractivitatea investitorilor străini, care testează piaţa preponderent prin închirierea de birouri flexibile, România se află într-o etapă similară cu Polonia de acum 7-8 ani: adopţie accelerată, dar încă spaţiu pentru diferenţiere. Nu mai este o întrebare dacă piaţa de co-working va creşte, ci cine va captura această creştere”, explică Gianina Crăciun, fondator şi CEO Supertree Workspaces & More.
Potrivit acesteia, în 2026, principala problemă nu este nivelul taxelor, ci volatilitatea. România a avut peste 15 modificări fiscale majore în ultimii 3 ani, conform analizelor internaţionale.
”Lipsa de predictibilitate fiscală şi presiunea pe cash-flow accelerează tranziţia de la birouri clasice către modele flexibile de lucru, dinmică susţinută de datele oficiale. Firmele care operează în pieţe cu volatilitate fiscală mare reduc durata medie a contractelor imobiliare cu 30–50%. Pentru o companie medie, un sediu clasic într-o clădire de birouri înseamnă: contract pe 5 ani, garantie contractuala echivalentul a 3 luni de chirie + service charge; investiţii iniţiale de 800–1.200 euro/mp pentru fit-out; cash blocat fără flexibilitate”, mai arată compania.
În coworking, costul este previzibil, lunar şi complet deductibil. Într-un context de presiune pe cash-flow, diferenţa devine decisivă. Coworking-ul funcţionează ca un hedge financiar, nu doar ca spaţiu de lucru.
Datele McKinsey arată că peste 70% dintre companiile europene au revizuit în jos planurile de investiţii fixe, dar au crescut bugetele pentru soluţii flexibile şi outsourcing.
”Acest lucru defineşte 2026: nu un an de expansiune agresivă, ci un an de reconfigurare a costurilor. 2026 este anul în care coworking-ul devine mainstream pentru că răspunde unei realităţi economice dure: incertitudine, presiune pe cash şi nevoie de adaptare rapidă. La Supertree Workspaces & More, vedem această schimbare zilnic: companiile nu mai cer doar spaţiu, ci predictibilitate, flexibilitate şi suport decizional. IMM-urile şi antreprenorii nu taie complet investiţiile, dar mută cheltuiala din CAPEX în OPEX. Coworking-ul intră exact aici. 2026 este anul în care CFO-ul dictează decizia de birou, nu HR-ul. Vedem clar că firmele nu mai acceptă chirii pe termen lung, costuri fixe greu de ajustat, investiţii ireversibile. Modelul flexibil nu mai este o alegere de lifestyle, ci o strategie defensivă de business”, adaugă Gianina Crăciun.
Cele mai active companii pe piaţa spaţiilor flexibile sunt companiile internaţionale cu echipe de 10–50 de angajaţi la intrarea pe o piaţă nouă şi firmele din România de tipul scale-up care evită blocarea capitalului şi cele multinaţionale care îşi reduc suprafaţa de birouri cu 20–40%.
Reprezentanţii Supertree observă o creştere a cererii din partea companiilor din tech, servicii financiare, energie şi ESG – domenii unde echipele sunt mobile şi internaţionale.
”Spaţiile de coworking nu mai sunt pentru „small players”, ci pentru companii care ştiu să-şi optimizeze structura. O firmă care activează într-un spaţiu de co-working poate reduce costurile cu până la 30% faţă de un birou tradiţional, fiind eliminate cheltuielile ascunse precum mentenanţa, utilităţile sau amenajarea spaţiului. Datorită contractelor flexibile şi posibilităţii de a extinde rapid suprafaţa ocupată, coworking-ul a devenit o strategie extrem de atractivă pentru companiile mari, de talie internaţională, pentru cele aflate în expansiune, dar şi pentru IMM-uri”, adaugă ea.
Perioada medie de închiriere variază între 1 şi 2 ani pentru birourile private, respectiv aproximativ 12 luni pentru zonele open-space, utilizate în general de echipe de 5–15 persoane. Rata de ocupare a spaţiilor de birou fost în medie de 80-90% în 2025, potrivit datelor Supertree.
Bucureştiul rămâne extrem de atractiv pentru companii deoarece costurile de închiriere pot fi chiar cu 50–90% mai mici decât în alte capitale europene comparabile. Dacă în Bucureşti chiriile pentru birourile prime sunt în jur de 18–22 euro/mp, în Varşovia ajung la 25–28 euro/mp, în Praga la 26–30 euro/mp, iar în Viena pot depăşi 28–35 euro/mp, ceea ce face Capitala României una dintre cele mai eficiente opţiuni din regiune pentru companiile în expansiune.
La nivel global, industria spaţiilor flexibile intră în 2026 într-o etapă de consolidare discretă şi expansiune constantă, tendinţă care se reflectă şi în România.
”Spaţiile flexibile trec de la „nice-to-have” la infrastructură critică într-o piaţă aflată în consolidare. Designul, ospitalitatea şi sentimentul de apartenenţă devin noile standarde minime pentru operatorii de spaţii flexibile. Coworking-ul devine infrastructură comunitară, cu expansiune în zonele suburbane şi un accent mai mare pe echitate şi impact social. Coworking-ul evoluează într-un ecosistem operaţional pentru activele de birouri flexibile, integrând servicii şi soluţii complete pentru chiriaşi. Tehnologia bazată pe inteligenţă artificială, analiza datelor şi integrarea cu soluţii digitale devin stratul operaţional al spaţiilor flexibile. În acelaşi timp, peisajul se transformă: birourile flexibile de tip managed şi turnkey devin unul dintre cele mai dinamice segmente, în special pentru echipe mai mari care îşi doresc spaţii private, personalizate, dar în condiţii contractuale flexibile. Proprietarii de clădiri testează propriile concepte de flex sau modele aliniate cu operatorii, iar procesul de consolidare a pieţei ridică standardele în materie de experienţă, raportare şi tehnologie”, spun reprezentanţii companiei.
Segmentul de coworking continuă să crească accelerat la nivel global, fiind estimat să depăşească 40 de miliarde dolari până în 2030 (sursă: Grand View Research). În Europa, piaţa spaţiilor flexibile este evaluată la peste 7 miliarde dolari şi reprezintă aproximativ 2,5% din stocul total de birouri moderne (sursă: Mordor Intelligence; Optix Europe Report).
În România, piaţa se află într-o fază de dezvoltare, cu peste 100 de spaţii de coworking şi aproximativ 70.000 mp de birouri flexibile în Bucureşti, reprezentând 2,3% din stocul total de birouri moderne, potrivit CBRE. Aceste cifre indică un potenţial semnificativ de creştere pentru următorii ani.
Supertree Workspaces & More un concept de coworking gândit ca un ecosistem complet de servicii, cu spaţii moderne, dotări premium şi facilităţi pentru productivitate şi colaborare. Comunitatea Supertree beneficiază de acces la consultanţă de business, evenimente de networking, prânzuri tematice, masaje la birou şi workshop-uri gratuite. Supertree a fost lansat în cadrul Adeco Advisory.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
