Cunoscută de mult timp pentru „hărnicia” sa, Germania se confruntă cu o criză economică și existențială, în contextul în care populația sa lucrează din ce în ce mai puține ore, potrivit Washington Post.
Răspunsurile automate prin e-mail, care au durat o lună, au fost dezactivate. Afișele „Vacanță. Revenim în septembrie” au fost date jos de pe vitrinele magazinelor și de pe ușile restaurantelor. Și, după o vară petrecută colonizând plajele din sudul Europei, germanii s-au întors la muncă.
Sau poate nu.
Orașele și comunele depopulate ale Germaniei s-ar putea să fi reînviat odată cu revenirea în masă la școală și la muncă, dar țara se confruntă cu o dilemă economică și chiar existențială: în ciuda faptului că s-au mândrit mereu că hărnicia le este caracteristică, germanii pur și simplu nu muncesc suficient.
Datele sunt mai mult decât suprinzătoare. Dintre cele 38 de economii avansate din Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Germania se clasează pe ultimul loc în ceea ce privește numărul de ore lucrate anual.
Este o criză de identitate pentru o țară care în urmă cu doar un deceniu a impus măsuri stricte de austeritate națiunilor din sudul Europei, ai căror locuitori erau descriși pe scară largă în presa germană ca fiind leneși și indolenți. Conform datelor OCDE, grecul mediu a lucrat 1.898 de ore anul trecut, portughezul mediu 1.716, iar italianul mediu 1.709. În Germania, această cifră a fost de doar 1.331 de ore.
Dar nu este vorba doar de obiceiurile de muncă: economia Germaniei este, de asemenea, mult în urma celor din țările vecine. Săptămâna trecută, șomajul în Germania a depășit 3 milioane de persoane pentru prima dată în 10 ani, iar rata șomajului, deși încă sub media europeană, a crescut constant de ani de zile.
Economia germană s-a contractat în fiecare dintre ultimii doi ani și este acum mai mică decât în 2019, potrivit lui Carsten Brzeski, economist-șef la ING Germania. Între timp, economiile Spaniei și Greciei au crescut fiecare cu peste 2% anul trecut.
„Spania crește mai rapid”, a declarat Steffen Kampeter, director general al Confederației Asociațiilor Patronale Germane și fost membru al parlamentului. „Grecia crește mai rapid. Țările pe care le-am perceput ca având performanțe scăzute ne arată acum că au performanțe ridicate, iar noi suntem cei cu performanțe scăzute în creștere.”
Munca în scădere a germanilor a devenit și o problemă politică.
„Trebuie să muncim mai mult și, mai presus de toate, mai eficient în această țară”, a declarat cancelarul Friedrich Merz în primul său discurs după preluarea mandatului în luna mai. De asemenea, el a avertizat împotriva experimentelor privind o săptămână de lucru mai scurtă, adăugând: „Cu o săptămână de lucru de patru zile și un echilibru între viața profesională și cea personală, nu vom putea menține prosperitatea acestei țări.”
Nu este vorba doar de faptul că germanii iau concedii prelungite – lucrătorii cu normă întreagă au dreptul legal la 20 de zile anual, deși majoritatea primesc mult mai multe, plus o alocație generoasă de sărbători legale – dar își iau și, în medie, 19 zile de concediu medical pe an, conform datelor de la Techniker Krankenkasse, cel mai mare asigurător de sănătate din Germania. Această creștere este de la aproximativ 16 zile înainte de pandemie, o creștere pe care experții o atribuie unei schimbări culturale, nu a sănătății.
„Nu cred că există motive foarte întemeiate pentru care germanii ar fi atât de nesănătoși în comparație cu alte țări cu venituri mari”, a declarat Jonas Jessen, cercetător la Centrul de Științe Sociale din Berlin, specializat în studiul pieței muncii.
Citește și:
Cea mai mare economie a Europei, afectată de inflație și șomaj, pe fondul tarifelor vamale anunțate de SUA
Problema a generat o nouă controversă, luna trecută, pe fondul relatărilor răspândite în presa germană despre o profesoară de la un colegiu profesional din landul vestic Renania de Nord-Westfalia, care s-a aflat în concediu medical din 2009, în timp ce își primea salariul integral.
„Acest lucru nu este sustenabil”, a declarat într-un interviu Michael Kretschmer, ministru-președinte al landului Saxonia și un influent vicepreședinte al Uniunii Creștin-Democrate a lui Merz. „Acest lucru trebuie să se schimbe.” El a adăugat: „Munca cu jumătate de normă nu trebuie să devină norma pentru o economie.”
Kretschmer a spus că în Saxonia, asistența medicală a fost afectată în mod deosebit de reducerile de locuri de muncă și că fiecare creștere salarială pare să ducă la mai puține ore lucrate. „Trebuie să devenim statul lider în ceea ce privește orele lucrate, nu ultimul”, a spus el.
Desigur, există avantaje în a munci mai puțin. Mulți americani suprasolicitați îi privesc cu invidie pe germanii și pe alți europeni care își iau săptămâni consecutive de vacanță de vară și nu răspund la e-mailuri până la întoarcerea lor.
„Există și alte aspecte ale vieții în afară de muncă”, a spus Christopher Sitzmann, în vârstă de 27 de ani, student la drept, în timp ce făcea cumpărături într-un magazin de articole sportive din Berlin, vineri după-amiază. „Îmi plac sporturile. De aceea sunt aici, să cumpăr echipament de înot. Am terminat deja munca.”
Însă gândirea germană privind echilibrul dintre viața profesională și cea personală s-a îndreptat prea mult în favoarea vieții private, a spus Kampeter. „Există o percepție greșită că poți avea o viață bună fără muncă”, a spus el.
Faeze Haddadi, în vârstă de 34 de ani, s-a mutat la Berlin în urmă cu patru ani din Iran, iar ea și soțul ei se așteptau să întâlnească o societate extrem de harnică.
„Nu aveam nicio idee cât de mult muncesc oamenii aici și ne-am gândit că s-ar putea să trebuiască să muncim mai mult și mai mult”, a spus Haddadi, care s-a chinuit să găsească de lucru în Germania, în timp ce mânca pui și cartofi prăjiți cu fiica ei în zona de restaurante a centrului comercial Wilma din Berlin. „Dar se pare că oamenii de aici nu simt nicio presiune să muncească.”
Experții spun că principalul motiv pentru reducerea programului de lucru din Germania nu este lenea. Ci forțele structurale sunt cele care fac munca cu normă întreagă dificilă pentru mulți germani – în special pentru femei.
Femeile germane sunt mult mai predispuse să lucreze cu jumătate de normă. Potrivit biroului de date al Uniunii Europene, 48% dintre femeile germane angajate au lucrat cu jumătate de normă în 2023, față de puțin peste 10% dintre bărbații germani. În rândul mamelor, această cifră a fost de peste 65%.
Rata de ocupare a forței de muncă echivalente cu normă întreagă — o măsură care consideră lucrătorii cu jumătate de normă ca fiind angajați parțial — a fost de 61% pentru bărbații germani anul trecut, dar de doar 44% pentru femeile germane în 2022, una dintre cele mai mari diferențe din Uniunea Europeană, potrivit Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Sexe, o agenție a UE cu sediul la Vilnius, Lituania.
Multe școli și creșe din Germania oferă școlarilor orele de program de la începutul până la mijlocul după-amiezii, ceea ce face dificilă pentru ambii părinți să lucreze cu normă întreagă. Iar normele culturale, a spus Jessen, au determinat femeile să preia cea mai mare parte a sarcinii.
Războiul Rece a deschis o divizare între Germania de Vest și cea de Est în ceea ce privește ocuparea forței de muncă de către mame. „În Germania de Vest, mamele care lucrau erau numite «mame corb», fiind considerate mame rele”, a spus Jessen. În Est, prin contrast, legea impunea în esență ambilor părinți să lucreze, iar îngrijirea copiilor era disponibilă pe scară largă de la o vârstă fragedă. Până în prezent, mamele din fostul Est sunt mai predispuse să lucreze cu normă întreagă.
Experții au opinii diferite despre ce ar fi necesar pentru a-i atrage pe germani să muncească mai mult. Există un consens larg că o mai bună disponibilitate a serviciilor de îngrijire a copiilor, cu ore de program mai lungi, ar fi de ajutor. Însă liderii de afaceri precum Kampeter își doresc, de asemenea, reduceri ale reglementărilor și birocrației și creșteri ale imigrației.
Jessen, în schimb, îndeamnă la soluții tehnice simple, cum ar fi trecerea de la declararea comună a impozitelor pentru cuplurile căsătorite la declararea individuală, ceea ce ar permite multor mame să lucreze mai multe ore la o cotă de impozitare mai mică.
Un studiu a constatat că declararea individuală ar crește oferta de forță de muncă din Germania cu echivalentul a jumătate de milion de locuri de muncă cu normă întreagă. Dar Jessen a recunoscut că o astfel de schimbare ar fi dificilă din punct de vedere politic, pentru că este percepută ca fiind „anti-familie”.
Susținătorii angajatorilor și angajaților consideră propunerile guvernului Merz dezamăgitoare.
Cele trei guverne recente ale Germaniei păreau „să creadă că amânarea soluțiilor este o soluție politică bună, iar noi nu suntem de acord cu acest lucru”, a declarat Kampeter.
Deocamdată, tendința în multe locuri de muncă ar putea fi nu către mai multă muncă, ci către mai puțină muncă.
Anul trecut, 45 de companii germane au derulat un experiment de șase luni în care au trecut la o săptămână de lucru de patru zile — permițând angajaților să lucreze mai puține ore pentru același salariu.
Rezultatele au fost în mare parte pozitive, cu o productivitate orară mai mare și angajați mai fericiți. Majoritatea firmelor care au participat au declarat că vor continua cu o săptămână de lucru de patru zile și după perioada de probă.
Citește și:
Cea mai mare economie din UE respinge propunerea de buget prezentată de Ursula von der Leyen: „O creștere este inacceptabilă”
Editor : Ș.R.
