Rata șomajului în luna octombrie 2025, în formă ajustată sezonier, a coborât la 5,9%, în scădere cu 0,2 puncte procentuale față de luna septembrie, arată datele Institutului Național de Statistică (INS). În timp ce statistica indică o ușoară îmbunătățire față de luna anterioară, economiștii consultați de redacția Digi24.ro au atras atenția că nu este deloc momentul pentru entuziasm: numărul șomerilor rămâne mai mare decât în octombrie 2024, șomajul în rândul tinerilor se menține, iar cauzele sunt legate de politicile salariale, fiscalitate, educație și de slăbiciunile structurale ale economiei.
Potrivit INS, numărul șomerilor (în vârstă de 15-74 ani) a fost estimat în luna octombrie 2025 la 487.300 de persoane. Este o scădere față de luna septembrie, când erau înregistrați 497.400 de șomeri, dar o creștere față de aceeași perioadă a anului trecut, când în octombrie 2024 erau 463.700 de persoane fără loc de muncă.
Pe sexe, rata șomajului la bărbaţi a depăşit-o cu 0,2 puncte procentuale pe cea a femeilor: 6% în cazul persoanelor de sex masculin, faţă de 5,8% în cazul celor de sex feminin.
Pentru persoanele adulte, cu vârste între 25 şi 74 de ani, rata şomajului a fost estimată la 4,6% (4,7% pentru bărbaţi şi 4,5% pentru femei), iar această categorie reprezintă 73,5% din numărul total al şomerilor.
În rândul tinerilor (15-24 ani), INS consemnează un nivel extrem de ridicat: rata şomajului a ajuns la 26,9% în perioada iulie – septembrie 2025, ceea ce arată o problemă structurală gravă la intrarea pe piaţa muncii.
„Nu este bine, este doar un pic mai bine”
Economistul Radu Nechita a explicat pentru Digi24.ro că scăderea ratei șomajului, deși pozitivă la nivel de cifre, nu poate ascunde deteriorarea de fond a pieței muncii: „Scăderea ratei șomajului este o veste bună, dar nu cred că ar trebui să ne entuziasmăm excesiv. De la începutul lui 2025, suntem mereu peste limita de 475.000 de șomeri, limită ce nu a fost atinsă în ultimii trei ani. Nu este bine, este doar un pic mai bine”.
El atrage atenția că printre cauzele structurale se numără modul în care a fost crescut salariul minim, prin decizie politică, fără legătură directă cu productivitatea.
„M-am numărat printre cei care am avertizat că orice creștere „din pix” a salariului minim îi afectează pe angajații cei mai puțin calificați și mai puțin experimentați, adică pe tineri. Acest fenomen este constatat și în alte țări. Nimeni nu poate obliga un angajator să plătească un angajat peste productivitatea acestuia”, a transmis Nechita.
În plus, economistul este de părere că suprataxarea muncii part-time a agravat situația pe piața muncii, mai ales pentru tineri și pentru cei care încercau să combine munca salariată cu alte activități.
„La noi, situația este agravată de suprataxarea absurdă a muncii part time. Practic, este o amendă pe care statul o aplică întreprinzătorilor care ar fi dispuși să dea o șansă unui tânăr să dovedească anumite cunoștințe sau competențe”, a explicat econmistul.
Educația, asistența socială și „dezmațul cheltuielilor publice”
Radu Nechita leagă problemele de pe piața muncii și de criza de încredere în sistemul educațional, dar și de felul în care funcționează sistemul de asistență socială.
„Suntem într-o situație dificilă pentru că există o neîncredere generalizată în capacitatea sistemului educațional de a forma angajați productivi, dublată uneori de o ostilitate sau chiar dispreț față de ideea de școală. Reticența față de studiile liceale și universitare nu este însoțită de un entuziasm pe măsură față de dorința de a învăța o meserie la un nivel înalt”, a spus acesta.
În același timp, economistul consideră că trebuie analizată atent și arhitectura beneficiilor sociale: dacă există situații în care este mai avantajos să fii asistat social cu normă întreagă decât lucrător cu jumătate de normă, atunci piața muncii este distorsionată.
Nechita merge mai departe și spune că diferența dintre numărul de șomeri din octombrie 2025 și cel din octombrie 2024 reflectă de fapt dificultățile unei economii împovărate de cheltuieli publice și de noi taxe.
„Situația economiei este extrem de dificilă după dezmățul cheltuielilor publice din ultimii ani, cheltuieli făcute pe datorie în principal pentru a cumpăra voturi și într-o măsură mult prea mică pentru a crește capacitatea productivă a economiei României. În loc de reducerea cheltuielilor publice am avut o nouă creștere a impozitării care lovește în sectorul privat”, subliniază acesta, amintind și de incertitudinea reglementară și fiscală care descurajează angajările.
Ce se ascunde în spatele cifrelor: formalizarea muncii și presiunea inflației
Economistul Christian Năsulea a atras la rândul său atenția că evoluțiile recente ale ratei șomajului trebuie privite prin prisma transformărilor din structura pieței muncii.
El arată că o parte din scăderea șomajului ar putea fi explicată de trecerea unor persoane din zona muncii la negru în zona contractelor cu forme legale, pe fondul unei activități mai vizibile a ANAF și a Inspecției Muncii. Comunicatele frecvente despre controale și sancțiuni îi pot determina atât pe angajatori, cât și pe angajați să se conformeze mai mult legii, ceea ce duce la o creștere a numărului de raportări oficiale.
Năsulea a vorbit pentru redacția Digi24.ro și despre efectele inflației ridicate din ultimii ani, care i-au obligat pe mulți români să își regândească opțiunile profesionale.
Unii au acceptat locuri de muncă mai stabile sau mai bine plătite, inclusiv în alte state membre ale Uniunii Europene, în condițiile în care veniturile din activități informale nu mai erau suficiente pentru a acoperi costurile de trai.
De ce rămâne șomajul în rândul tinerilor la un nivel atât de ridicat
Unul dintre cele mai sensibile puncte ale analizei lui Christian Năsulea este rata foarte mare a șomajului în rândul tinerilor.
Economistul leagă această realitate de două elemente principale: lipsa calificărilor și impactul salariului minim.
Pe de o parte, spune el, economia românească are nevoie de lucrători calificați sau chiar înalt calificați, iar tinerii fără experiență, fără un CV solid și fără abilități practice adaptate unei economii moderne își găsesc mult mai greu un loc de muncă.
Pe de altă parte, salariul minim pe economie, deși nu este ridicat ca putere de cumpărare, poate fi greu de justificat în unele regiuni pentru un tânăr lipsit de experiență, mai ales acolo unde există forță de muncă adultă, mai calificată.
Năsulea a amintit că unele state europene au introdus excepții de la salariul minim pentru anumite categorii de tineri care nu lucrează și nu sunt în educație, tocmai pentru a le crește șansele de angajare. În România, astfel de soluții nu au fost încă adoptate.
Egalitate de șanse între femei și bărbați și rolul concediului de creștere a copilului
În privința diferențelor dintre bărbați și femei pe piața muncii, Christian Năsulea a transmis că România este, per ansamblu, o țară relativ egalitară din acest punct de vedere.
Deși există domenii în care sunt preferați bărbații și domenii în care sunt preferate femeile, diferența de 0,2 puncte procentuale între rata șomajului la bărbați și la femei este considerată mică.
Economistul a punctat și un avantaj al sistemului românesc de protecție socială: cei doi ani de concediu pentru creșterea copilului.
Această perioadă mai lungă le permite angajatorilor să găsească înlocuitori pe termen determinat, fără a fi tentați să renunțe la salariatele însărcinate, așa cum se întâmplă în unele țări unde concediile sunt foarte scurte.
În același timp, multe femei aflate în concediu de creștere a copilului nu figurează în statistici ca șomere, ceea ce diminuează presiunea asupra acestor indicatori.
O piață a muncii fragilă, într-o economie sub presiune
Scăderea ratei șomajului la 5,9% în octombrie 2025 oferă, la prima vedere, un motiv de ușoară optimism, însă, analizate în profunzime, datele INS și interpretările economiștilor conturează o imagine mult mai complicată: o economie afectată de ani de cheltuieli publice excesive, de creșterea poverii fiscale, de incertitudine legislativă, de un sistem educațional care nu reușește să pregătească suficienți angajați productivi și de un șomaj îngrijorător de mare în rândul tinerilor.
În acest context, mesajul economiștilor este clar: cifrele nu trebuie privite izolat. Scăderea de la o lună la alta este, cel mult, „un pic mai bine” într-o piață a muncii care rămâne tensionată și vulnerabilă.
