România trăiește cea mai bună perioadă din istoria sa, arată statisticile. Pot fi unele dificultăți de moment, cum e situația finanțelor publice, taxarea, corupția, dar imaginea de ansamblu arată că nivelul de trai a crescut. Am ajuns la 78% din media europeană a PIB-ului per capita în 2024. Cu un deceniu în urmă eram la 55%, arată o analiză Business Club. România beneficiază de alocări de zeci de miliarde de euro și are cea mai bună acoperire de securitate din întrega sa istorie. Împotriva realităților din cifre și date, vine manipularea de pe rețele sociale. Pe TikTok, comunismul este prezentat ca o perioadă de glorie, iar Ceaușescu ca un lider patriot. În 1989 economia comunistă avea o valoare estimată la 40-45 de miliarde de dolari. PIB-ul în acest an va ajunge la 435 de miliarde de dolari.
Salariul mediu pe economie, la valoarea reală, adică ajustată cu inflația, este de aproape două ori și jumătate comparativ cu 1990. În comunism făceam de toate – dar mașinile românești aveau tehnologie de două decenii. Aveam toate tipurile de fabrici și uzine, dar ele consumau atâta curent, încât populația avea eletricitatea raționalizată și stătea la lumânare. Magazinele erau goale pentru că mâncarea era exportată.
Există mărturii asumate despre Ceaușescu, făcea cu creionul calcule pentru alimentarea științiifică. Era direct responsabil de înfometarea populației, nu era o realitate pe care i-o ascundeau acoliții, așa cum se mai reclamă pe rețelele sociale.
S-au făcut proiecte de infastructură, dar cu risipă de resurse și mai ales eforturi ale oamenilor. Angajați prost plătiți au construit forțați și cu efort proiecte uriașe, cu un stat care își reducea costurile pe spinarea oamenilor. Ceea ce a ieșit este de fapt furt de la acei oameni.
Trăim o falsificare a faptelor, iar cei mai expuși sunt tinerii care nu au cunoscut asprimea acelor vremuri. Avem parte – și nu doar legat de comunism – de o mitizare a trecutului, contestare a prezentului, pentru modficarea traseului în viitor. Dintr-o parte a societății avem propunerea unor „milenarisme”, societăți utopice din viitorul îndepărtat pentru care trebuie să facem sacrificii pentru patrie! Erau și în comunism și în alte mișcări extreme astfel de îndemnuri.
Totuși, vrem libertate de exprimare și dreptul sfânt de a refuza, ceea ce în comunism nu era posibil. Vrem economie de piață, deschidere către capital străin și fonduri europene pentru că, așa cum se vede în datele financiare, au adus cea mai bună perioadă din istoria țării.
Capitalul străin a ajutat România să crească, în lipsa unor resurse interne suficiente. Economia a cunoscut cu adevărat dezvoltarea după ce fluxurile de bani din exterior s-au majorat.
Stocul investițiilor străine directe a depășit în septembrie 130 de miliarde de euro, conform datelor BNR. Din 2007, anul aderării și până în mai 2025, România a atras peste 100 de miliarde de euro de la bugetul UE și a contribuit cu puțin peste 32 de miliarde.
Consiliului Investitorilor Străini arată că 51% din cifra de afaceri a companiilor din România este reprezentantă de capitalul extern străin, adică peste 275 mld. euro din economia țării în anul 2023. Datele Eurostat din 2023 arată că 56 % din valoarea adăugată brută a economiei românești este făcută de capitalul autohton. E capital intern, de stat și privat, de la microîntreprinderi până la giganți controlați de Guvern. Sistemul de economie liberă, de piață concurențială, chair dacă apar unele sincope, este cel care oferă mediul pentru a prospera. Apartenența României la Uniunea Europenă și structurile de securitate occidentale au făcut posibile fluxurile de capital și au permis dezvoltarea internă.
România este a șaptea putere economică a Uniunii Europene, la datele ajustate la puterea de cumpărare. Am recuperat decalaje uriașe, iar capitalul străin a avut o contribuție majoră, alături de cel autohton.
Nu e prima dată când țara crește accelerat ajutată de fluxurile de capital.
Înainte de primul război mondial, industria era dominată de investitorii de peste graniţă. Germanii controlau 35% din industrie, o situaţia facilitată prezenţa pe tron a unui rege străin provenit din aceeaşi ţară. Britanicii deţineau 25% din industrie, olandezii 13%, francezii 1% iar americani, 5,5%.
În perioada interbelică, sub guveranarea liberală din anii 20 şi sloganul „Prin noi înșine”, s-a încurajat formarea capitalului autohton. S-a reuşit parţial, dar a fost blocat de multe ori capitalul străin, lucru care a avut efecte negative asupra dezvoltării.
Chiar şi industrializarea din comunsim a fost făcută cu capital străin. Banii au fost luaţi sub formă de împrumut de la FMI sau finanţatorii privaţi în anii 70. Faptul că mai apoi, în deceniul următor, decizia puterii comuniste de plăti datoriile avea să trimită ţara în colaps, nu avea legătură cu originea capitalului, ci cu modul de administrare deficitar.
Editor : M.B.
