Liderii americani și europeni continuă să discute garanțiile de securitate pentru Ucraina, susținând că s-a înregistrat un progres în negocierile pentru pace. În același timp, Rusia a atacat frontul din estul Ucrainei și a bombardat Kievul cu rachete balistice, pe 28 august, ucigând cel puțin 23 de persoane și avariind sediul delegației UE. Experții sunt de acord că așa-numitele negocieri pentru încetarea războiului sunt, de fapt, o farsă, niciuna dintre părți așteptându-se la rezultate semnificative, arată, într-o analiză, Kyiv Independent.
Problema principală pare să fie aceea că atât președintele american Donald Trump, cât și UE, ignoră o realitate fundamentală: președintele rus Vladimir Putin nu este dispus să facă niciun compromis cu Ucraina.
„Putin nu va accepta niciun compromis semnificativ cu Ucraina”, a declarat Ryhor Nizhnikau, expert în Rusia la Institutul Finlandez de Afaceri Internaționale, pentru Kyiv Independent.
Putin oferă Kievului două opțiuni: să accepte cererile sale politice și să se transforme într-o altă Belarus – cu un regim marionetă și o rusificare pe scară largă – sau să fie învins militar și anexat bucată cu bucată
Planul Rusiei pentru ca Ucraina să piardă războiul
De la începutul războiului total al Rusiei, a fost clar că Moscova vrea să controleze Ucraina. La sfârșitul anului 2022, Rusia și-a formalizat și pretențiile teritoriale, cerând Ucrainei să le recunoască.
Rusia a anexat ilegal peninsula Crimeea din Ucraina, în 2014. Kremlinul a anunțat, de asemenea, anexarea ilegală a regiunilor ucrainene Herson, Zaporijia, Donețk și Lugansk în 2022, în ciuda faptului că le controlează doar parțial.
Opinia publică ucraineană se opune ferm recunoașterii oricăreia dintre anexările ilegale. Potrivit unui sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev în perioada mai-iunie, 68% dintre ucraineni s-au declarat împotriva recunoașterii de jure a oricărui teritoriu ucrainean ca teritoriu rus, iar doar 25% s-au declarat dispuși să facă acest lucru.
Putin a demonstrat, de asemenea, că nu va anula niciuna dintre anexările ilegale, ca parte a unui acord de pace cu Ucraina.
„Orice compromis privind recunoașterea de jure a teritoriilor (n.r. ocupate) reprezintă un suicid politic pentru orice lider (n.r. ucrainean)”, a declarat Oleksandr Kraiev, șeful programului pentru America de Nord al grupului de reflecție ucrainean Prism, pentru Kyiv Independent.
Din punct de vedere moral, recunoașterea oricăruia dintre aceste teritorii ca fiind rusești ar legitima războiul de agresiune al Kremlinului și ar echivala cu capitularea Ucrainei.
Dar chiar și din punct de vedere pragmatic, Ucraina are puțin de câștigat din această recunoaștere, spun analiștii. Fără garanții de securitate solide, cum ar fi aderarea la NATO, este puțin probabil să se ajungă la o pace stabilă, iar acest lucru nu va face decât să încurajeze și mai mult agresiunea Rusiei.
„(n.r. O soluționare teritorială) este foarte puțin probabilă”, a spus Nizhnikau.
Ucraina poate accepta un acord dureros numai dacă Occidentul oferă garanții de securitate credibile care să descurajeze orice agresiune rusă viitoare. SUA și Europa nu pot oferi acest lucru. Prin urmare, Ucraina nu poate accepta niciun fel de concesii de facto sau de jure, deoarece nu are sens și este sinucigaș – va submina efortul de război și stabilitatea politică a guvernului
Retorica privind garanțiile de securitate
Un alt obstacol în calea păcii este faptul că Putin este foarte puțin probabil să accepte garanții de securitate semnificative pentru Ucraina.
Trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, a afirmat că se discută o garanție de securitate pentru Ucraina, similară cu articolul 5 din Tratatul NATO. O garanție de tipul articolului 5 ar impune aliaților să apere Ucraina cu forța armată în cazul unei noi agresiuni din partea Rusiei.
Analiștii spun că acest lucru nu este realist, deoarece Rusia s-a opus unor garanții atât de puternice. În plus, aliații occidentali înșiși au încercat să evite un război convențional sau nuclear cu Rusia.
Kremlinul a respins categoric și posibila aderare a Ucrainei la NATO, iar Trump a fost de acord cu această cerere a Rusiei.
Mai mult, Rusia a respins în repetate rânduri propunerile de trimitere a trupelor occidentale de menținere a păcii în Ucraina.
Pe 20 august, Dmitri Medvedev, fostul președinte al Rusiei și vicepreședinte al Consiliului de Securitate, l-a numit pe președintele francez Emmanuel Macron „cocoș galic fără creier” și a adăugat că Rusia nu va accepta propunerile de a trimite trupe din statele membre NATO în Ucraina, ca parte a garanțiilor de securitate.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat, de asemenea, pe 21 august, că prezența trupelor străine în Ucraina este inacceptabilă pentru Moscova.
Rusia s-a opus și unei alte garanții esențiale de securitate – ajutorul militar occidental și o armată ucraineană puternică. Putin a declarat în martie că Rusia va accepta un armistițiu de 30 de zile numai dacă se va interzice mobilizarea și instruirea trupelor ucrainene și se va opri ajutorul militar occidental pentru Kiev.
O altă cerință a Rusiei este impunerea de limite asupra dimensiunii și capacităților forțelor armate ucrainene.
Jenny Mathers, lector de politică internațională la Universitatea Aberystwyth din Marea Britanie, a susținut că Rusia ar accepta doar garanții „care îi conferă Rusiei un rol și/sau un drept de veto”:
Însă întrebarea mai importantă este dacă aliații internaționali ai Ucrainei vor permite Rusiei să determine natura garanțiilor de securitate pe care le oferă Ucrainei
Nizhnikau a mai spus că „Rusia nu va accepta nicio garanție de securitate semnificativă din partea Occidentului”.
„Ei se vor opune cu orice preț oricărei prezențe militare occidentale în Ucraina sau chiar integrării politice (n.r. a Ucrainei) în UE”, a afirmat el. „Viziunea lor ideală este un consorțiu de securitate format din mai multe state, cu un mandat restrâns, în cadrul căruia Moscova va avea drept de veto, ceea ce îi va permite să relanseze agresiunea în orice moment”.
Putin trage de timp
Un motiv important pentru lipsa progreselor este reticența lui Trump sau eșecul său total de a înțelege cum să se comporte cu Putin, spun experții.
El a refuzat în mod constant să penalizeze și să sancționeze Rusia suficient pentru a o presa să încheie un acord pentru a pune capăt războiului. Trump a oscilat constant între a calma Kremlinul și a amenința cu impunerea de sancțiuni sau tarife pentru a determina Rusia să accepte un acord. Dar analiștii spun că acțiunile, nu retorica, sunt cele care contează.
Trump a introdus unele măsuri limitate menite să preseze Rusia să pună capăt războiului.
După ce a oprit de două ori ajutorul militar american pentru Ucraina, în iulie Trump a anunțat o inițiativă în cadrul căreia alți membri NATO ar cumpăra arme fabricate în SUA pentru Ucraina.
La începutul lunii august, președintele american a impus, de asemenea, o taxă vamală de 25% asupra Indiei pentru achizițiile sale de petrol rusesc. Taxa vamală a intrat în vigoare la 27 august.
„Nu este complet clar dacă aceasta va descuraja indienii să continue să cumpere energie din Rusia”, a spus Mathers. „În mod similar, acordul de a vinde arme Ucrainei poate fi revocat sau diluat”.
Mai mult, Trump nu a reușit să impună o taxă vamală asupra Chinei, un alt mare cumpărător de petrol rusesc, și a respins efectiv un proiect de lege al Congresului, care ar fi impus taxe vamale de 100% asupra țărilor care cumpără petrol rusesc și alte produse.
Situația s-a deteriorat și mai mult atunci când liderul de la Washington a amânat din nou deciziile privind sancțiunile și taxele vamale care vizează Rusia și partenerii săi comerciali, după întâlnirea cu Putin din 15 august.
Kremlinul pare să fi realizat că nu are nimic de temut din partea lui Trump, spune Mathers.
Trump este fascinat de Putin și îl admiră, iar ceea ce președintele american își imaginează este puterea nelimitată a președintelui rus și capacitatea acestuia de a face orice dorește fără a suferi consecințe. Gândiți-vă cât de mult trebuie să muncească Zelenski și liderii occidentali pentru a-l convinge pe Trump să facă măcar un mic pas în direcția sprijinirii Ucrainei. Dar toată această muncă poate fi anulată printr-un telefon dat lui Putin sau, așa cum am văzut recent, printr-o întâlnire personală.
Nizhnikau a afirmat că Trump a obținut exact opusul unui progres în negocierile de pace:
Rusia a fost doar încurajată și mai mult, deoarece abordarea sa funcționează. Până în prezent, principalul rezultat al celor două summituri este că Trump a cedat din nou în fața lui Putin (n.r. pentru a urmări un acord de pace cuprinzător în loc de încetarea focului), a respins orice presiune asupra Moscovei și și-a arătat refuzul de a escalada conflictul cu Moscova și Beijingul. În cadrul unei astfel de abordări, Moscova este și mai puțin dispusă la a face compromisuri decât înainte
Tacticile de amânare ale Rusiei
După ce a ratat mai multe „termene limită” impuse Rusiei pentru a pune capăt războiului, Trump a declarat din nou, pe 21 august, că, dacă nu se înregistrează progrese în negocierile de pace în termen de două săptămâni, va „adopta o abordare diferită”.
„Evident, numeroasele sale „termene limită” nu înseamnă nimic pentru el”, a declarat Richard Betts, profesor emerit de studii de război și pace la Universitatea Columbia, pentru Kyiv Independent. „Până acum, de fiecare dată când s-a înclinat în favoarea Ucrainei, și-a schimbat ulterior poziția după ce a discutat cu Putin”.
Analiștii spun că președintele rus nu dorește niciun acord de pace realist, iar negocierile sunt o cortină de fum pentru ca Rusia să poată continua războiul. Mathers explică:
În acest moment, status quo-ul (n.r. continuarea războiului la nivelul actual) este în avantajul lui Putin. Dacă ar reuși brusc să obțină un acord care să-i ofere aproape tot ceea ce dorește, atunci ar fi minunat – probabil că ar accepta, s-ar regrupa și s-ar reconstrui pentru o perioadă, iar apoi ar încerca din nou peste câțiva ani să obțină mai mult. Dar dacă nu se ajunge la niciun acord, atunci probabil că el crede că poate continua războiul suficient de mult timp pentru a epuiza ucrainenii și a rezista mai mult decât susținătorii internaționali ai Ucrainei
Nizhnikau a spus că „dacă Ucraina capitulează diplomatic, Putin va fi fericit”. „Dacă nu o face, Rusia va continua să imite negocierile de pace atâta timp cât Trump dorește”, a adăugat el.
„Cu toate acestea, aceste jocuri diplomatice cu Trump au jucat până acum în favoarea Rusiei. Dorința lui Trump de a se poziționa ca „mediator” și reținerea sa în a oferi Ucrainei sprijinul necesar pentru a menține „procesul de pace” facilitează avansurile Rusiei pe câmpul de luptă. Atâta timp cât el face acest lucru, Rusia este mai mult decât fericită să „negocieze pacea” până la sfârșitul mandatului prezidențial al lui Trump”.
Inițial, Trump a cerut un armistițiu înainte de negocierile de pace. Dar acum Putin l-a convins că Ucraina și Rusia ar trebui să cadă de acord asupra unui acord de pace fără niciun armistițiu prealabil.
Deoarece un acord de pace este foarte puțin probabil în viitorul previzibil, politica lui Trump va duce doar la continuarea războiului, susțin experții.
Trump a afirmat că o întâlnire între Putin și Zelenski va avea loc în curând, dar încă nu s-a ajuns la niciun acord în acest sens. Analiștii spun că este puțin probabil ca o astfel de întâlnire să aibă loc în viitorul previzibil.
„Putin vrea să evite să-i acorde lui Zelenski statutul de lider egal și legitim”, a spus Mathers. „Singura condiție în care Putin ar fi dispus să se întâlnească cu Zelensky este semnarea ceremonială a unui acord care să-i ofere lui Putin ceea ce dorește sau suficient din ceea ce dorește pentru a-l prezenta ca pe o victorie”.
Care este soluția?
Singura modalitate de a pune capăt războiului – temporar sau permanent – este de a exercita o presiune devastatoare asupra Rusiei prin impunerea celor mai severe sancțiuni și tarife și prin creșterea dramatică a livrărilor de arme către Ucraina, spun analiștii, citați de Kyiv Independent. Doar atunci Putin ar putea considera că nu are nimic de câștigat din continuarea războiului, potrivit experților. El ar putea atunci să accepte un compromis – cum ar fi înghețarea liniei frontului fără condiții umilitoare pentru Ucraina.
„Majoritatea experților în securitate consideră că pentru a ajunge la un acord este nevoie de sprijinul constant al SUA pentru Ucraina și Europa, astfel încât Moscova să realizeze că nu poate atinge obiectivul maxim al războiului”, a declarat William Wohlforth, profesor specializat în relații internaționale la Dartmouth College, pentru Kyiv Independent. „Având în vedere toate acestea, majoritatea experților în securitate internațională consideră că strategia lui Trump față de conflict este incoerentă și slab coordonată”.
Mathers a afirmat că Putin ar putea fi de acord să oprească războiul numai „dacă progresul Rusiei se oprește sau se inversează și dacă Rusia se luptă să continue să finanțeze războiul și pierde sprijinul aliaților”.
„În prezent, Putin nu are niciun motiv să accepte un acord de încetare a focului sau de pace”, a declarat John Herbst, expert la Atlantic Council și fost ambasador al SUA în Ucraina, pentru Kyiv Independent. „(n.r. Pentru a accepta un acord), Putin trebuie să se îngrijoreze cu privire la capacitatea sa de a purta războiul. Pentru asta, sunt necesare multe luni de presiune susținută asupra Rusiei.”
Editor : C.A.
