O serie de întâlniri diplomatice importante din ultimele două săptămâni, inclusiv două summituri majore, nu au reușit să liniștească Kievul în ceea ce privește securitatea sa pe termen lung. Potrivit unui fost ambasador al SUA în Ucraina, prăpastia dintre ceea ce președintele american Donald Trump este dispus să ofere și ceea ce Ucraina are nevoie disperată a devenit periculos de evidentă.
Într-un interviu acordat marți ziarului Kyiv Post, Steven Pifer, un diplomat american veteran cu o lungă istorie în regiune, a oferit o evaluare dură a evenimentelor recente. El a afirmat că eforturile diplomatice recente au fost o combinație de eșecuri și succese limitate, subliniind lipsa continuă a unui plan clar pentru securitatea pe termen lung a Ucrainei.
Dezastrul din Alaska
Pifer, care a fost ambasador al SUA în Ucraina între 1998 și 2000, nu s-a ferit să critice recentul vizită a președintelui Trump în Alaska pentru a se întâlni cu Putin.
„Am crezut că Alaska era aproape de un dezastru, deoarece președintele Trump s-a dus acolo spunând că va căuta un armistițiu sau va impune consecințe severe lui Putin.
Și Putin a respins aparent armistițiul.
Nu au existat consecințe, iar ei au discutat despre această așa-zisă înțelegere”, a spus el.
Această „înțelegere”, a dezvăluit Pifer, era inacceptabilă pentru Ucraina. Se pare că ea se baza pe cererea Rusiei ca Ucraina să cedeze regiunea Donețk doar pentru a începe negocierile, o condiție care ar fi însemnat cedarea „liniilor defensive care au oprit avansul rus în Donbas timp de trei ani”.
De la summitul dintre Trump și Putin din Alaska, europenii sunt din ce în ce mai îngrijorați că rezultatul războiului din Ucraina va fi decis exclusiv de Washington și Moscova.
El a concluzionat: „Am crezut că asta a mers într-o direcție greșită”.
Citește și
Donald Trump afirmă că a discutat cu Vladimir Putin despre dezarmarea nucleară a Rusiei. „Este un joc foarte important”
O corectare a cursului la Washington
În schimb, summitul de la Casa Albă din 18 august cu președintele Zelenski și liderii europeni a fost un pas în direcția bună. Pifer a remarcat că, întrucât „nimeni nu vorbea despre înțelegerea din Alaska, aceasta părea să fi fost lăsată deoparte, ceea ce era bine”.
În schimb, accentul a fost pus pe un obiectiv mai critic și mai realist: „o discuție despre garanțiile de securitate, care cred că era importantă”.
Această discuție, a explicat Pifer, indică un potențial pachet de garanții de securitate, în trei pași, pentru Ucraina.
Unu. Arme
Primul element este fluxul continuu de arme occidentale pentru a construi o armată ucraineană formidabilă.
„Occidentul furnizează Ucrainei o mulțime de arme și, practic, ajută Ucraina să construiască și să mențină o armată modernă cu care rușii nu ar vrea să se confrunte”, a spus el.
Obiectivul este de a crea o forță care ar fi atât de costisitoare pentru Rusia „în termeni de vieți omenești, echipamente, pierderi și bani” încât ar acționa ca un puternic factor de descurajare.
Doi. Coaliția celor dispuși
Al doilea element este „coaliția celor dispuși”, o forță militară propusă de Marea Britanie și Franța pentru a fi desfășurată în Ucraina după încheierea unui acord de pace.
Pifer a subliniat că, deși este o idee promițătoare, eficacitatea acesteia depinde de participarea americană. „Atât apărarea britanică, cât și cea americană au declarat că ar dori să aibă sprijinul american”, a spus el.
Acest lucru înseamnă două lucruri: resurse cruciale ale SUA, cum ar fi informațiile și supravegherea, și un angajament politic de „a se implica dacă acea forță ar fi atacată”, poate „folosind puterea aeriană, despre care vorbea Trump săptămâna trecută”.
Întrebarea centrală, a remarcat Pifer, este „ce fel de angajament de sprijin are Ucraina din partea Statelor Unite? Încă nu știm asta”.
Trei. Problema NATO
Al treilea element, aderarea la NATO, este locul în care diplomația devine cea mai precară. Pifer a recunoscut că Trump „exclude această posibilitate”, o poziție împărtășită în tăcere de alte state membre care se tem de un război direct cu Rusia.
Cu toate acestea, Pifer susține că aceasta este doar poziția lui Trump, nu a alianței. El a subliniat poziția oficială a NATO, potrivit căreia „Ucraina va fi în NATO, iar Ucraina se află pe o cale ireversibilă către aderarea la NATO”.
Pifer a spus că, deși Trump poate bloca acest lucru acum, „Trump nu poate inversa această politică, deoarece NATO funcționează pe baza consensului. Și cred că există o serie de membri NATO care rămân dedicați ideii că Ucraina va fi membră NATO. Deci, poate că nu este posibil acum, dar ușa rămâne deschisă”.
Citește și
Europa consideră că negocierile de pace ale lui Trump vor eșua. Totuși, le dorește – pentru a-l demasca pe Putin
Pârghie militară, nu economică
Dincolo de manevrele militare și diplomatice, Pifer consideră că adevărata pârghie asupra Rusiei nu constă în sancțiuni economice, ci în asigurarea capacității Ucrainei de a duce un război îndelungat.
El s-a arătat profund sceptic față de amenințările lui Trump cu un „război economic”, menționând că președintele SUA a amenințat cu „consecințe de patru sau cinci ori până acum, a dat termene limită, rușii nu au respectat termenele, iar Trump nu a făcut nimic”.
Pifer a respins impactul tarifelor, argumentând că adevărata presiune ar veni din confiscarea celor 300 de miliarde de dolari din activele înghețate ale Băncii Centrale Ruse și utilizarea fondurilor pentru a ajuta Ucraina să cumpere arme „timp de ani de zile”. El a subliniat: „Nu cred că Vladimir Putin își va schimba cursul până când nu va considera că nu își poate atinge obiectivele pe câmpul de luptă”.
„La un moment dat, Putin trebuie să înceapă să se întrebe: merită cu adevărat acest război? De aceea cred că sancțiunea reală ar fi luarea de măsuri care să-i clarifice lui Putin că armata ucraineană va avea toate armele de care are nevoie”, a spus fostul ambasador.
„Planul B” pentru Ucraina
Sfatul final al lui Pifer pentru președintele Zelenski a fost o reamintire dură a naturii fragile a sprijinului SUA.
„Zelenski are de-a face cu o persoană foarte instabilă la Casa Albă”, a observat el. În timp ce președintele ucrainean trebuie să continue să cultive această relație, el trebuie să se gândească și la „planul B”.
Pifer crede că acest plan este Europa: „Europenii m-au impresionat și m-au surprins”, a spus el.
„Mi-aș dori ca domnul Trump să înțeleagă că ceea ce se întâmplă în Ucraina va avea un impact asupra securității americane, dar se pare că nu înțelege acest lucru”, a spus el.
Pifer a concluzionat că, având în vedere „schimbările de poziție” ale lui Trump din ultimele șapte luni, Ucraina trebuie să se pregătească pentru un viitor în care Europa, și nu SUA, va fi principalul său partener în materie de securitate.
Editor : Sebastian Eduard
