Presiunea asupra regimului Maduro crește, pe fondul informațiilor potrivit cărora Donald Trump a vorbit la telefon cu liderul venezuelean. În interiorul Casei Albe, consilierii fac presiuni pentru ca SUA să ia măsuri mai ferme, scrie The Times într-o analiză care prezintă ce strategii îi sunt prezentate lui Trump și care sunt vocile pro-război de lângă urechea președintelui american când vine vorba de Venezuela.

Luna aceasta, în timp ce președintele Trump se îndrepta spre proprietatea sa Mar-a-Lago, el a declarat reporterilor aflați la bordul avionului Air Force One că „oarecum” s-a hotărât dacă va lansa atacuri militare ale SUA asupra Venezuelei. „Nu vă pot spune ce va fi”, a adăugat el.

În mod public, președintele și-a păstrat opțiunile deschise. Însă, în culise, unele dintre cele mai influente persoane din anturajul său au încercat să-l convingă să atace Venezuela și să-l înlăture pe președintele acesteia, Nicolás Maduro, într-o escaladare extraordinară a acumulării militare din Caraibe, care durează de luni de zile.

Cei care sunt în favoarea atacurilor spun că acestea ar putea aduce democrație și prosperitate în Venezuela și ar oferi o cale de întoarcere pentru cele opt milioane de persoane care au fugit din țară în ultimii zece ani. Printre aceștia se numără sute de mii de venezueleni care au venit în SUA și pe care administrația Trump ar dori să-i deporteze.

Criticii spun că atacurile vor destabiliza regiunea și ar putea declanșa un război civil, provocând valuri de strămutări în masă și un nou conflict în America, creat de un președinte care a promis să scoată țara sa din războaie fără sfârșit.

În timp ce Trump se gândește dacă să lanseze atacuri asupra teritoriului venezuelean, desfășurarea de forțe militare în Caraibe continuă să crească. La începutul acestei luni, grupul de atac USS Ford a sosit în apropierea coastei Venezuelei, cea mai mare prezență navală din Caraibe de la criza rachetelor cubaneze din 1962.

Vineri, săptămâna trecută, Administrația Federală a Aviației a avertizat asupra amenințărilor la adresa aeronavelor care zboară la toate altitudinile deasupra Venezuelei, invocând „înrăutățirea situației de securitate și intensificarea activității militare în sau în jurul Venezuelei”. Trump a declarat sâmbătă că spațiul aerian deasupra și din jurul Venezuelei va fi închis în totalitate.

Atacurile din ultimele săptămâni asupra a ceea ce SUA a declarat a fi bărci suspectate de trafic de droguri au ucis un total de 80 de persoane.

În tot acest timp, mesajele administrației oscilează între amenințări și negocieri. Săptămâna trecută, Trump ar fi aprobat planuri pentru a permite CIA să lanseze măsuri secrete în Venezuela, potrivit The New York Times. În tot acest timp, potrivit mai multor persoane apropiate de acest subiect, el urmărește negocieri secrete cu guvernul Maduro, o tactică descrisă ca „război informațional”.

Sâmbăta trecută, Reuters a raportat că SUA vor începe o nouă fază a operațiunilor din Venezuela „în zilele următoare”, inclusiv un posibil plan de răsturnare a lui Maduro. Două zile mai târziu, administrația l-a declarat pe președintele venezuelean șeful unei organizații teroriste. Și totuși, Trump a spus că ar fi dispus să discute cu Maduro, o conversație pe care dictatorul socialist o dorește de mult timp.

Joi, într-un discurs cu ocazia sărbătorii de Ziua Recunoștinței, Trump a declarat că SUA vor începe „foarte curând” să vizeze traficul de droguri din Venezuela pe cale terestră.

Potrivit interviurilor cu peste o duzină de oficiali americani actuali și foști, consilieri ai Casei Albe și persoane apropiate de politica externă a SUA privind Venezuela, președintele s-a orientat din ce în ce mai mult către susținerea unor atacuri asupra țării pentru a-l destitui pe Maduro.

Strategia este condusă de Stephen Miller, un californian în vârstă de 40 de ani, a cărui putere se extinde mult dincolo de titlul său relativ modest de șef adjunct al cabinetului și consilier pentru securitate internă.

Miller este cel mai de încredere executant al președintelui: omul responsabil cu „rezolvarea treburilor”, după cum a spus un consilier.

„Când te retragi și privești întreaga tablă de șah, cred că marea strategie vine de la Stephen Miller – aceasta leagă [poziția] sa anti-imigrație de sursa multor probleme”, a spus Steve Bannon, fostul consilier principal al lui Trump. El a adăugat că Marco Rubio, secretarul de stat, și Pete Hegseth, secretarul apărării, erau „tacticienii”.

Nu a fost întotdeauna așa. La începutul acestui an, două surse apropiate Casei Albe au declarat că Trump s-a concentrat pe încheierea de acorduri cu Venezuela care să permită companiilor petroliere americane să profite de vastele sale rezerve.

Situația s-a schimbat în timpul verii. Rubio, copilul unor imigranți cubanezi care a crescut în sudul Floridei, profund anticomunist, l-a convins pe președinte că Maduro, un dictator socialist, nu ar trebui să fie considerat șef de stat. În schimb, el ar trebui să fie considerat un baron al drogurilor: șeful Cártel de los Soles. Este o organizație obscură despre care Rubio susține că este condusă de Maduro și de regimul venezuelean, care a traficat tone de cocaină către SUA. Săptămâna trecută, administrația a desemnat-o ca organizație teroristă.

„Venezuela este un centru important pentru traficul de narcotice în emisfera vestică”, a declarat Miller reporterilor la începutul acestei luni. Ulterior, el a adăugat: „Știm că regimul Maduro este Cártel de los Soles, o organizație recunoscută ca traficantă de droguri.”

Cu toate acestea, experții și analiștii care studiază America Latină au afirmat că Cártel de los Soles nu este o organizație cartel ierarhică și structurată. Este mai degrabă o configurație vagă de grupuri din cadrul forțelor armate venezuelene care sunt implicate într-o serie de activități criminale, de la traficul de droguri la mineritul ilegal și corupție.

Administrația Trump a promovat însă afirmația – negată de guvernul venezuelean – că Maduro este un „narcoterorist” care a provocat moartea a zeci de mii de americani prin inundarea țării cu fentanil. În august, guvernul a anunțat o recompensă de 50 de milioane de dolari pentru informații care să ducă la arestarea sa, dublu față de suma oferită pentru Osama bin Laden după atacurile din 11 septembrie.

The Wall Street Journal a raportat luna aceasta că o notă secretă a Departamentului Justiției descria fentanilul – un opioid sintetic puternic care este adesea amestecat cu alte droguri – ca o potențială amenințare chimică, parte a unei încercări de a contura o justificare legală pentru atacuri.

În cadrul Departamentului Apărării (recent redenumit Departamentul de Război) și al comunității de informații, există îngrijorări crescânde cu privire la legalitatea atacurilor asupra presupuselor ambarcațiuni cu droguri, fiabilitatea informațiilor utilizate pentru a le viza și lipsa de transparență față de Congres.

Luna trecută, amiralul Alvin Holsey, șeful Comandamentului Sud al SUA, și-a dat demisia din funcție. Se pare că amiralul nu era de acord cu atacurile asupra ambarcațiunilor, potrivit a două surse familiarizate cu problema.

Marea Britanie a încetat să mai împărtășească informații cu SUA despre bărcile suspectate de trafic de droguri, deoarece este îngrijorată de legalitatea atacurilor, potrivit unor oficiali.

Miller vede politica externă a administrației și din perspectiva imigrației. De când Maduro a venit la putere în 2013, numit de predecesorul său, Hugo Chávez, aproape opt milioane de venezueleni au fugit din țară, scăpând de colapsul economic și de opresiunea politică.

În 2023, Miller a declarat într-un podcast conservator că Alien Enemies Act, o lege din 1798, ar putea fi utilizată pentru a efectua deportări la scară largă; aceasta permite președintelui să rețină și să deporteze cetățenii unei națiuni inamice în timp de război, în numele securității naționale.

Administrația a folosit legea pentru a trimite peste 200 de venezueleni în El Salvador în acest an, susținând că aceștia erau membri ai bandei Tren de Aragua și reprezentau o amenințare națională (ei neagă acest lucru). Dar, de atunci, legea a fost blocată de instanțele judecătorești, care au decis că argumentul potrivit căruia SUA sunt „invadeate” de migranții venezueleni sau supuse războiului de către Tren de Aragua este nefondat.

Geoff Ramsey, cercetător senior non-rezident la Atlantic Council, specializat în America Latină, a declarat: „Este dificil să separăm politica administrației față de Venezuela de politica sa în materie de imigrație… această administrație a clarificat că este interesată să invoce Legea privind inamicii străini pentru a oferi o bază pentru deportarea a sute de mii de persoane, potențial. Odată ce invoci o lege care descrie Venezuela ca o forță inamică care invadează în mod activ țara ta, cred că următorul pas logic este să încerci să promovezi o poziție de forță pentru a justifica această abordare.”

Deasupra discuțiilor privind escaladarea conflictului prin lansarea de atacuri asupra teritoriului venezuelean planează întrebarea ce ar urma după aceea. María Corina Machado, liderul opoziției venezuelene, a cărei mișcare a câștigat alegerile de anul trecut, care au fost furate de Maduro, a declarat în repetate rânduri că este pregătită să preia conducerea țării. Ea a respins îngrijorările potrivit cărora înlăturarea regimului ar putea declanșa un război civil. Săptămâna trecută, Machado a scris în revista The Economist că „presiunea exercitată de SUA distruge sistemul din interior”.

O altă opțiune promovată de unii consilieri ai lui Trump este să se intensifice presiunea în Caraibe prin trimiterea de arme și forță de muncă suficiente pentru ca cineva apropiat lui Maduro să îl înlăture. Aceasta ar putea aduce o schimbare superficială a regimului, care ar permite oficialilor lui Trump să revendice victoria.

Ambele rezultate se bazează pe o interpretare eronată a regimului, au afirmat doi experți în Venezuela, care a rezistat mult timp sub presiunea imensă a SUA, îndoindu-se fără a se rupe.

În schimb, Venezuela ar putea rămâne „de negestionat” pentru o perioadă de timp, a spus unul dintre ei – un război ar putea arunca regiunea în haos.

Atacurile americane asupra Venezuelei ar putea fi, de asemenea, nepopulare în rândul alegătorilor. Un sondaj YouGov realizat luna trecută a arătat că 47% dintre americani s-ar opune atacurilor militare ale SUA pe teritoriul Venezuelei. Doar 19% au aprobat.

Cu toate acestea, o sursă de rang înalt apropiată Casei Albe a declarat că, în opinia sa, Trump s-a hotărât că Maduro „trebuie să plece”.

Singura întrebare, a spus el, era momentul potrivit – și câtă forță ar trebui să folosească SUA.

Editor : B.E.

Share.
Exit mobile version