Fostul cancelar german Angela Merkel a declarat pentru BBC că acordurile privind gazele pe care Germania le-a încheiat cu Rusia în timpul mandatelor sale erau menite să ajute firmele germane și să mențină pacea cu Moscova. De asemenea, ea a insistat că războiul cu Ucraina ar fi început mai devreme dacă nu ar fi blocat intrarea Kievului în NATO în 2008.
Angela Merkel a condus Germania timp de 16 ani. A fost în funcție în timpul crizei financiare, al crizei migranților din 2015 și, în mod semnificativ, al invaziei Rusiei din Ucraina în 2014, iar într-un interviu acordat BBC și-a apărat cu fermitate perioada în care a fost în funcție.
Fostul cancelar este de părere că războiul din Ucraina ar fi început mai devreme și ar fi fost probabil mai rău, dacă Kievul ar fi început calea către aderarea la NATO în 2008. „Am fi asistat la un conflict militar chiar mai devreme. Mi-a fost foarte clar că președintele Putin nu ar fi stat cu mâinile în sân și nu ar fi privit Ucraina aderând la NATO. „Și atunci, Ucraina ca țară nu ar fi fost cu siguranță la fel de pregătită ca în februarie 2022”.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, nu este de acord. El descrie decizia lui Merkel privind NATO, susținută de președintele francez de atunci, Nicolas Sarkozy, drept o „eroare de calcul” clară care a încurajat Rusia.
Într-un interviu rar de când s-a retras din politică în urmă cu trei ani, Angela Merkel își exprimă îngrijorarea cu privire la amenințările reînnoite ale lui Vladimir Putin de a utiliza arme nucleare.
Cei doi lideri au ajuns să se cunoască bine pe parcursul a două decenii.
„Trebuie să facem tot posibilul pentru a preveni utilizarea armelor nucleare”, a spus fostul cancelar german.
„Din fericire, și China a vorbit despre acest lucru cu ceva timp în urmă. Nu ar trebui să fim paralizați de frică, dar trebuie să recunoaștem, de asemenea, că Rusia este cea mai mare sau, alături de SUA, una dintre cele două mari puteri nucleare din lume. Potențialul este înfricoșător”, a spus ea.
Deși s-a bucurat de cote ridicate de popularitate în cea mai mare parte a mandatului său, Merkel se află acum în defensivă. Tocmai și-a publicat memoriile, sub titlul „Libertate”, iar momentul este interesant, comentează BBC. Ea spune că a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a asigura mijloace pașnice de cooperare cu Rusia, dar Putin și-a lansat invazia la scară largă a Ucrainei la doar câteva luni după ce ea a părăsit funcția.
Acest lucru a determinat o reexaminare aprofundată în Europa a politicilor energetice, a diplomației cu Rusia și, de asemenea, a politicilor privind migrația, care deveniseră norma în timpul mandatului lui Merkel.
La cârma celei mai mari economii europene, ea a fost, după cum spune fostul premier italian Matteo Renzi, liderul de facto al Europei – „șeful Uniunii Europene”.
„Vă amintiți când [fostul secretar de stat al SUA] Henry Kissinger obișnuia să spună: «Care este numărul de telefon al Europei?»”, a spus el. „Răspunsul meu a fost: în mod clar, numărul de mobil al Angelei Merkel”.
Renzi a adaugat că atunci când se judecă moștenirea Merkel – cu privire la Rusia și nu numai – este important să ne amintim normele vremii.
„Nu o putem ataca pe Angela pentru relațiile cu Rusia”, a spus fostul prim-ministru al Italiei. „În 2005, 2006 [acestea] erau un obiectiv al tuturor în Europa, nu doar un obiectiv al Angelei Merkel”.
Sub conducerea lui Merkel, Germania și marile sale industrii avide de energie au devenit dependente de Moscova. Germania a construit două conducte de gaze legate direct de Rusia. Președintele Zelenski a descris acest gaz ieftin drept un instrument geopolitic al Kremlinului.
Angela Merkel a declarat pentru BBC că a avut două motive cu privire la conducte: interesele comerciale germane, dar și menținerea legăturilor pașnice cu Rusia.
Colegii din Europa de Est, membri UE și NATO, nu au fost deloc de acord cu ea. Parlamentarul polonez, Radoslaw Fogiel, a declarat că banii germani pentru gaz au alimentat fondul de război al Rusiei – folosit pentru a finanța invazia Ucrainei.
Angela Merkel a insistat că a încercat să limiteze atacurile Rusiei asupra Ucrainei folosind diplomația și negocierile, care – a recunoscut ea – au eșuat în cele din urmă.
Iar industria germană a fost afectată în mod disproporționat de sancțiunile privind energia rusească. Forțată să caute alți furnizori, țara cumpără acum gaz natural lichefiat scump. Întreprinderile spun că sunt paralizate de costuri.
O nouă eră în relațiile Europei cu Rusia a început „din păcate” după invazia la scară largă a Ucrainei, a declarat Merkel în interviul pentru BBC.
Luni, miniștrii apărării din Regatul Unit, Franța, Germania, Polonia și Italia se întâlnesc pentru a discuta despre deteriorarea situației de pe linia frontului ucrainean.
Angela Merkel, în vârstă de 70 de ani, se vede acum nevoită să își apere moștenirea și în alte domenii
Criza migrației din 2015, când a deschis faimoasele uși ale Germaniei pentru peste un milion de solicitanți de azil, a fost probabil momentul definitoriu al mandatului său. A fost urâtă de unii, salutată de alții.
Președintele american Barack Obama a lăudat-o ca pe un lider curajos și moral.
Însă criticii i-au reproșat că a dat viață partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care era pe atunci aproape inexistent.
În prezent, formațiunea se situează confortabil pe locul al doilea în sondajele de opinie din Germania, înainte de alegerile generale anticipate de la începutul anului viitor.
Principalul slogan politic al AfD: un puternic mesaj anti-migranți.
Angela Merkel admite că AfD a obținut câștiguri importante, dar nu își cere scuze pentru deciziile sale politice.
În ceea ce privește sugestiile conform cărora politicile sale din 2015 au contribuit la alimentarea partidelor anti-imigrație și de extremă dreapta și în alte părți, inclusiv în Olanda, Polonia și Franța, după ce a încercat să impună cote de migranți în toate țările UE, Angela Merkel a spus că nu poate fi considerată responsabilă pentru întreaga Europă.
Singura modalitate de a combate extrema dreaptă este de a opri migrația ilegală, a declarat ea.
Ea a făcut un apel la liderii europeni să investească mai mult în țările africane pentru a îmbunătăți nivelul de trai, astfel încât mai puțini oameni să fie tentați să își părăsească casele.
Cu toate acestea, având în vedere că economiile europene sunt lente, iar alegătorii sunt îngrijorați de costul vieții, guvernele spun că nu prea au bani de pierdut.
Angela Merkel a părut să pună țara sa și interesele sale economice pe primul loc atunci când a fost vorba de cumpărarea de energie rusească sau în timpul crizei din zona euro – când țările din sudul UE i-au reproșat că le-a impus măsuri de austeritate pentru a salva băncile și întreprinderile germane.
Dar chiar și acasă, în Germania, ea este acum acuzată că a „gestionat” pur și simplu crizele succesive și că nu a reușit să facă reforme de anvergură, poate dureroase, pentru a asigura viitorul țării sale și al UE.
Germania este acum etichetată de unii drept „omul bolnav al Europei”.
Cândva o putere de export pe scena mondială, economia sa se află la limita recesiunii.
Alegătorii îi reproșează că nu a investit în drumuri, căi ferate și digitalizare, în favoarea menținerii unui buget echilibrat.
Sub Angela Merkel, Germania a devenit dependentă nu numai de Rusia pentru energie, ci și de China și SUA pentru comerț. Aceste decizii nu au trecut testul timpului.
Donald Trump amenință cu tarife punitive asupra importurilor atunci când se va întoarce la Casa Albă în ianuarie.
Angela Merkel are câteva idei pentru liderii nervoși ai Europei care se confruntă cu Trump 2.0.
Primul său mandat a fost marcat de furia față de Europa, în special față de Germania, din cauza cheltuielilor reduse pentru apărare și a deficitelor comerciale. Aceste nemulțumiri față de Europa nu s-au schimbat.
Sfaturile Angelei Merkel pentru a-l înfrunta pe trump
„Este foarte important să știți care vă sunt prioritățile, să le prezentați în mod clar și să nu vă speriați, deoarece Donald Trump poate fi foarte direct”, a spus ea.
„El se exprimă foarte clar. Și dacă faci asta, există un anumit respect reciproc. Oricum, asta a fost experiența mea.”
Dar liderii europeni care se confruntă cu SUA, China și Rusia sunt temători – fără îndoială mai mult decât în timpul Angelei Merkel.
Economiile sunt slabe, alegătorii sunt nemulțumiți, politica tradițională se află sub presiunea extremei drepte și a extremei stângi.
China și Rusia sunt mai optimiste, iar Occidentul este mai slab pe scena mondială.
Războaiele sun în toi în Orientul Mijlociu și în Europa, iar Donald Trump pare mai puțin interesat de consolidarea securității europene.
Poate că acesta este motivul pentru care Angela Merkel a spus că, în aceste zile, atunci când liderii mondiali pe care îi cunoaște bine îi cer sfatul, răspunde cu plăcere.
Dar când o reporterul BBC a întrebat-o dacă îi lipsește toată puterea și politica, răspunsul ei rapid a fost: „Nu, deloc”.
Editor : B.E.
