Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) anunţă că a aprobat planul de investiţii al Transelectrica pentru 2026–2035, impunând un calendar de accelerare pentru proiectele de interconectare cu Ungaria şi Bulgaria. Planul de dezvoltare a reţelei electrice de transport cuprinde 117 lucrări de investiţii. În acelaşi timp, ANRE impune Transelectrica un program de accelerare pentru lucrările nefinalizate, comune Planului de acţiuni pentru creşterea capacităţii transfrontaliere, şi stabileşte un termen de 30 de zile pentru Transelectrica de transmitere a acestuia, urmând ca el să fie monitorizat trimestrial.
„Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a aprobat Planul de dezvoltare a reţelei electrice de transport pentru perioada 2026–2035 (PDRET), documentul care stabileşte, pentru următorul deceniu, harta investiţiilor Transelectrica în infrastructura naţională de transport al energiei electrice.
Planul cuprinde 117 lucrări de investiţii, dintre care 25 sunt obiective complet noi, care vizează modernizarea liniilor şi staţiilor electrice, închiderea inelului naţional de 400 kV, creşterea capacităţii de transport şi de interconexiune şi digitalizarea reţelei”, se arată într-un comunicat de presă al Autorităţii.
George Niculescu, preşedintele ANRE, spune că a fost aprobat un plan care nu este doar o listă de investiţii, ci un angajament de a pregăti reţeaua românească de transport pentru economia energetică a următorului deceniu.
„Obiectiele sunt mai multă producţie regenerabilă, mai multă stocare şi mai puţine blocaje în sistem. O atenţie deosebită am acordat-o interconectărilor, acolo unde am impus Transelectrica să accelereze lucrările nefinalizate. Îmi doresc ca această măsură să fie interpretată corect: România a depăşit ţinta europeană legată de gradul de interconectare, dar lecţiile recente ne arată cât de importantă este capacitatea de interconectare pentru a depăşi momente delicate pentru SEN, precum cele în care este nevoie, temporar, de un volum mai ridicat al importurilor de energie electrică. Astfel, obiectivul nu trebuie să fie doar ţinta UE ci cât mai mult din capacitatea transfrontalieră”, a precizat preşedintele ANRE.
Interconectare peste ţinta UE, dar sub ţinta de capacitate transfrontalieră
Gradul de interconectare al României a ajuns la 18,5% în 2024, peste ţinta europeană de 15%. Raportul de monitorizare pentru 2025 arată însă că ţintele stabilite pentru creşterea capacităţii minime disponibile la comerţul transfrontalier, până la 70% din capacitatea elementelor critice de reţea, nu au fost atinse integral la frontierele cu Ungaria şi Bulgaria, precizează ANRE.
„Ca urmare, prin decizia de aprobare a PDRET, ANRE impune Transelectrica un program de accelerare pentru lucrările nefinalizate, comune Planului şi Planului de acţiuni pentru creşterea capacităţii transfrontaliere. Programul trebuie transmis de Transelectrica în 30 de zile şi va fi monitorizat trimestrial de ANRE, urmând să arate inclusiv contribuţia tehnologiilor moderne, monitorizarea dinamică a capacităţii liniilor (DLR) şi conductoarele de înaltă temperatură (HTLS), la creşterea capacităţii disponibile pentru comerţul transfrontalier”, arată conducerea ANRE.
Aprobarea PDRET marchează trecerea de la obiectivele strategice naţionale şi europene la un portofoliu concret de investiţii, a cărui implementare va fi monitorizată de ANRE.
PDRET presupune racordarea şi integrarea noilor capacităţi de producere şi stocare, transportul energiei din zonele bogate în resurse regenerabile către zonele de consum, reducerea congestiilor din reţea, instrumente de flexibilitate pentru producători, stocare şi consumatori, precum şi o reţea electrică naţională mai sigură şi mai rezilientă, integrarea mai profundă a României în piaţa europeană de energie, precum şi predictibilitate mai mare pentru investitori şi consumatori industriali.
ANRE arată că PDRET 2026–2035 traduce în proiecte concrete angajamentele României din Planul european de dezvoltare a reţelei pe zece ani (TYNDP), proiecte de interes comun şi reciproc (PCI/PMI), precum şi Strategia energetică naţională şi din Planul naţional integrat în domeniul energiei şi schimbărilor climatice (PNIESC).
„Opt dintre proiectele incluse în Plan, însumând 25 de lucrări, sunt proiecte de interes comun şi mutual, dezvoltate în cadrul planificării coordonate ENTSO-E. Printre acestea se numără interconectarea România–Ungaria (PCI 2.5) şi proiectul de reţea inteligentă CARMEN (PCI 12.2), care introduce tehnologii avansate de monitorizare, automatizare şi control al fluxurilor de energie”, precizează conducerea ANRE.