Aproape jumătate de milion de soldaţi ruşi au fost ucişi în Ucraina de la începutul invaziei lui Vladimir Putin, acum mai bine de patru ani, potrivit unei noi estimări comunicate de şefa agenţiei britanice de spionaj GCHQ, Anne Keast-Butler, relatează The Guardian.
Anne Keast-Butler, şefa agenţiei de informaţii, cibernetică şi securitate, a declarat în primul său discurs în această funcţie că forţele ruse „se retrag de pe câmpul de luptă” din Ucraina pentru prima dată de la sfârşitul anului 2022.
Ea a prezentat apoi o nouă estimare a numărului de victime ruse, care este mai mare decât o estimare recentă de 352.000, calculată de publicaţiile din exil Meduza şi Mediazona, care şi-au extrapolat totalul din registrele oficiale de succesiune.
Keast-Butler a afirmat că există „informaţii noi care arată că aproape jumătate de milion de soldaţi ruşi au fost ucişi de la începutul conflictului”. Nu a fost oferită o cifră exactă, deşi se înţelege că estimarea este apropiată de acest total.
Ucraina a încercat să crească numărul soldaţilor ruşi pe care îi ucide sau îi răneşte grav peste capacitatea Moscovei de a recruta noi soldaţi, în încercarea de a opri pierderile de teritoriu din estul ţării, care durează de mai bine de trei ani.
Vestul a estimat în luna aprilie că numărul victimelor ruse, morţi şi răniţi, se ridică la aproximativ 30.000 pe lună. Luna aceasta, Marco Rubio, secretarul de stat al SUA, a declarat că, dintre aceştia, 15.000 până la 20.000 pe lună au fost ucişi.
Rata ridicată a victimelor reflectă încercările continue ale Rusiei de a captura regiunea Donbas din est, aşa cum a cerut preşedintele Vladimir Putin. Cifrele exacte privind recrutarea sunt greu de obţinut, dar economistul Janis Kluge a estimat că Rusia recrutează între 800 şi 1.000 de persoane pe zi, adică între 25.000 şi 31.000 de oameni pe lună.
AMENINŢAREA RUSĂ ŞI A COMPUTERELOR CUANTICE
Keast-Butler a declarat că GCHQ „lucrează neîncetat” pentru a diminua şi reduce ameninţarea rusă asupra Regatului Unit şi a Europei, avertizând că Rusia vizează fără încetare infrastructura şi democraţia britanică. „Un domeniu pe care îl avem în centrul atenţiei este protejarea datelor şi a energiei care circulă prin cablurile şi conductele critice din apele britanice şi din jurul acestora – facem acest lucru prin expunerea intenţiilor, a motivelor şi a capacităţilor subacvatice ale Rusiei”, a spus Keast-Butler.
În aprilie, John Healey, secretarul apărării, a declarat că o navă de război şi un avion britanic au urmărit submarinele ruseşti Akula şi Gugi care încercau să inspecteze infrastructura submarină din Atlanticul de Nord, într-o operaţiune care a durat o lună.
Keast-Butler a avertizat că „nicio ţară nu poate face faţă singură acestor ameninţări” şi a apărat relaţia de 80 de ani de schimb de informaţii dintre Marea Britanie şi SUA, într-un moment în care alianţa transatlantică se află sub o tensiune politică acută. A fost, a spus ea, „un parteneriat puternic şi solid, care rămâne fundamental pentru securitatea ambelor ţări” şi „cea mai puternică alianţă de informaţii din lume”, deschizând calea pentru alianţa Five Eyes cu adăugarea Australiei, Canadei şi Noii Zeelande.
În primăvară, Donald Trump şi-a exprimat în repetate rânduri nemulţumirea faţă de premierul Keir Starmer pentru că nu a fost dispus să se alăture războiului SUA-Israel împotriva Iranului, lansat la sfârşitul lunii februarie.
Cooperarea strânsă continuă între GCHQ şi instituţia omoloagă americană, Agenţia Naţională de Securitate (NSA). Agenţiile colaborează pentru a dezvolta algoritmi de securitate capabili să reziste atacurilor din partea computerelor cuantice ultrarapide, care se aşteaptă să devină operaţionale în câţiva ani. „Computerele cuantice vor fi capabile să îndeplinească, în câteva secunde, sarcini care în prezent durează ani de zile”, a arătat Keast-Butler. „Asta include spargerea codurilor şi a criptării care ne păstrează secretele în siguranţă astăzi. Aşadar, trebuie să ne protejăm sistemele cele mai importante de viitoarele atacuri cuantice”, a insistat şefa spionajului britanic.