Aproape jumătate dintre rezultatele pozitive înregistrate de aparatele polițiștilor în ultimul an au fost infirmate de analizele de laborator, potrivit unui răspuns oficial transmis de Poliția Română la solicitarea Fundației pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzului Statului (FACIAS).
FACIAS a câștigat recent un proces prin care Poliția Română a fost obligată să transmită cât de eficiente sunt testele antidrog folosite de polițiști.
Din răspunsul Poliției Române reiese că „43% dintre rezultatele pozitive înregistrate în perioada iulie 2024 – aprilie 2025 au fost infirmate ulterior prin analize toxicologice de laborator”.
„Un test fals pozitiv generează aceleași consecințe juridice până la rezultatul de laborator și determină suspendarea permisului de conducere și stigmatizarea persoanelor vizate”, potrivit FACIAS.
Concret, între 18 iulie 2024 și 28 aprilie 2025 au fost efectuate 3.367 de teste preliminare pozitive, însă pentru 1.450 dintre acestea au fost eliberate buletine de analiză care au indicat un rezultat negativ, potrivit datelor IGPR.
Poliția Română subliniază, în același răspuns, că diferența dintre rezultatele date de aparatele drugtest și analizele de laborator se poate datora:
- Diferențelor între tipurile de probe analizate (salivă vs. sânge/urină);
- Metodelor distincte de recoltare și analiză;
- Sensibilității aparatelor la anumiți compuși;
- sau substanțele să fie prezente într-o concentrație nedetectabilă prin metodele de laborator;
FACIAS amintește că „nicio instituție nu a făcut publică lista compușilor și a alimentelor care pot determina rezultate fals pozitive”.
„FACIAS susține cu fermitate nevoia de combatere a consumului de substanțe interzise la volan și importanța aplicării măsurilor pentru siguranța rutieră. Cu toate acestea, sancțiunile dispuse pe baza unor dispozitive cu o rată ridicată de eroare, fără confirmare toxicologică, creează situații abuzive”, subliniază organizația.
Ce spune Legea și ce schimbări propun parlamentarii
În prezent, Codul penal pedepsește „conducerea unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive” cu închisoare de la 1 la 5 ani.
Acest articol a generat o amplă dezbatere în societate, care a ajuns inclusiv pe masa judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Detalii, aici.
ÎCCJ decisese la începutul acestui an că trebuie să se țină cont în aceste cazuri și de expertiza medico-legală care demonstrează că un șofer se află sub influența drogurilor atunci când este prins în trafic.
Numai că parlamentari PSD și PNL, printre care Alina Gorghiu sau Robert Cazanciuc, au inițiat un alt proiect de Lege care va elimina, practic, sintagma „sub influența” din Codul penal și care va pedepsi șoferii dacă acestora li se găsesc substanțe interzise în sânge.
Proiectul se află la Camera Deputaților, for decizional în acest caz, după ce a fost adoptat de Senat. Detalii, aici.
Editor : M.G.