Magazinele şi supermarketurile au fost închise, zborurile au fost anulate şi gunoiul s-a acumulat, joi, în toată Argentina, în timp ce sindicatele au organizat o grevă generală de 24 de ore împotriva reformelor muncii propuse de preşedintele Javier Milei. Transportul a fost în mare parte blocat, trenurile au rămas goale, iar protestatarii au blocat principalele drumuri de acces în Buenos Aires, fiind raportate câteva ciocniri, transmite France 24.
Magazinele şi supermarketurile au fost închise, zborurile au fost anulate şi gunoiul s-a acumulat joi, în timp ce lucrătorii argentinieni au organizat a patra grevă generală din mandatul preşedintelui Javier Milei, unii dintre ei intrând în ciocniri cu Poliţia.
Cele câteva autobuze care circulau în Buenos Aires erau departe de a fi pline, deşi traficul auto era neobişnuit de intens, deoarece mulţi lucrători au respectat greva de 24 de ore împotriva unei reforme controversate a muncii.
Zeci de zboruri au fost anulate, iar gările au rămas pustii, cu doar câteva autobuze în circulaţie, a observat AFP.
Pe drumurile care duc în capitală, mici grupuri de protestatari au blocat traficul.
Mai târziu în cursul zilei, câteva mii de demonstranţi s-au adunat în faţa parlamentului, unde câteva zeci de participanţi s-au angajat în confruntări cu poliţia, aruncând cu sticle şi pietre.
Ofiţerii au răspuns cu gaze lacrimogene, tunuri de apă şi gloanţe de cauciuc pentru a elibera zona.
Poliţia a efectuat aproximativ o duzină de arestări.
Federaţia sindicală CGT a declarat că mai mulţi lucrători au aderat la apelul la grevă decât în timpul oricăreia dintre cele trei greve anterioare.
„Are un nivel de conformitate fără precedent sub acest guvern”, a declarat liderul sindical Jorge Sola pentru Radio con Vos, afirmând că „90% din activitate s-a oprit”.
Reformele contestate promovate de Milei, un aliat ideologic al preşedintelui american Donald Trump, ar facilita angajarea şi concedierea lucrătorilor într-o ţară în care siguranţa locului de muncă este deja greu de obţinut.
De asemenea, ar reduce indemnizaţiile de concediere, ar limita dreptul la grevă, ar creşte numărul de ore de lucru şi ar restricţiona prevederile privind concediile.
„Vreau să lucrez pentru că mi-e teamă să nu-mi pierd locul de muncă, dar nu pot ajunge acolo. Va trebui să merg pe jos”, a spus Nora Benitez, o îngrijitoare la domiciliu în vârstă de 46 de ani, înainte de a porni într-o călătorie de cinci kilometri (trei mile) până la locul de muncă, pe străzi pline de mirosul gunoiului necolectat.
Reformele stârnesc proteste
Acţiunea sindicală are loc în contextul în care economia Argentinei dă semne de încetinire în sectorul manufacturier, peste 21.000 de companii închizându-şi porţile în doi ani sub guvernarea Milei.
Acesta a ajuns la putere după ce a folosit un ferăstrău cu lanţ la mitingurile din campania electorală din 2023 pentru a simboliza reducerile drastice pe care intenţiona să le facă în cheltuielile publice.
Sindicatele spun că aproximativ 300.000 de locuri de muncă au fost pierdute de la începutul măsurilor de austeritate ale lui Milei.
Cel mai recent, Fate – principala fabrică de anvelope din Argentina – a anunţat miercuri închiderea fabricii sale din Buenos Aires, ceea ce a dus la disponibilizarea a aproximativ 900 de angajaţi.
Ultima grevă generală din Argentina a avut loc pe 10 aprilie 2025, dar participarea a fost inegală, deoarece lucrătorii din sistemul de transport public nu s-au alăturat.
Săptămâna trecută, mii de oameni au manifestat în Buenos Aires în timp ce senatorii dezbăteau proiectul de lege privind reforma, iar ciocnirile cu poliţia au dus la aproximativ 30 de arestări.
Marţi, guvernul a emis o declaraţie neobişnuită în care avertiza reporterii cu privire la „riscul” de a acoperi protestele şi a anunţat că va stabili o „zonă exclusivă” din care mass-media poate lucra.
„În cazul unor acte de violenţă, forţele noastre vor acţiona”, se arată într-o declaraţie a Ministerului Securităţii.
Aproape 40% dintre lucrătorii argentinieni nu au contracte de muncă formale, iar sindicatele spun că noile măsuri vor agrava situaţia.
Guvernul susţine însă că acestea vor reduce de fapt angajările la negru şi vor crea noi locuri de muncă prin reducerea sarcinii fiscale asupra angajatorilor.
Milei, în funcţie din decembrie 2023, a atins cel puţin unul dintre obiectivele sale macroeconomice: reducerea inflaţiei anuale de la 150% la 32% în doi an, însă este un succes obţinut cu preţul reducerii masive a locurilor de muncă din sectorul public şi al scăderii veniturilor disponibile, care a afectat consumul şi activitatea economică.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
