Armata chineză a amenințat, joi, Taiwanul, spunând despre acesta că „nu a fost niciodată o ţară, nu este una acum şi nu va fi niciodată”. Mesajul vine la o săptămână şi jumătate după ce Beijingul a efectuat exerciţii militare în jurul insulei ca „pedeapsă fermă” la adresa „forţelor separatiste” din Taiwan, informează EFE, potrivit Agerpres.
Purtătorul de cuvânt al armatei chineze Wu Qian a declarat joi, la conferinţa de presă lunară a Ministerului Apărării, că aceste exerciţii, care au implicat peste 50 de avioane de război, au avut ca scop „testarea şi îmbunătăţirea capacităţilor de luptă ale trupelor”,potrivit Agerpres.
Wu a răspuns la o întrebare despre un discurs rostit pe 13 martie de preşedintele taiwanez William Lai, considerat un „separatist” şi un „agitator” de către autorităţile de la Beijing, în care liderul taiwanez a descris pentru prima dată China drept o „forţă externă ostilă”.
La patru zile după respectivul discurs, forţele chineze au efectuat cea mai mare mobilizare în apropierea insulei din octombrie anul trecut.
Potrivit purtătorului de cuvânt chinez, manevrele au reprezentat o „pedeapsă severă pentru activiştii separatişti taiwanezi” şi un „avertisment pentru forţele intervenţioniste”, referindu-se la Statele Unite, principalul furnizor de arme al insulei.
Exerciţiile au fost „complet necesare şi justificate”, a spus Wu, subliniind că forţele chineze „rămân pregătite să lupte şi să câştige un război”.
„Suntem pregătiţi să luptăm şi să câştigăm şi să învingem decisiv toate încercările separatiste. Orice încercare de a separa Taiwanul de patria-mamă este sortită eşecului”, a insistat purtătorul de cuvânt a armatei.
Taiwanul „nu poate opri tendinţa istorică de ‘reunificare’ cu China’”
Armata chineză a mai afirmat joi că autorităţile taiwaneze „nu pot opri tendinţa istorică de ‘reunificare’ cu China”, după ce preşedintele taiwanez William Lai a anunţat recent o creştere a bonusurilor pentru trupele din insulă.
Wu Qian a calificat aceste ajustări salariale drept „trucuri” şi a avertizat că „orice încercare de a folosi forţa pentru a preveni ‘reunificarea’ este un efort zadarnic”.
„Tendinţa istorică spre ‘reîntregirea’ patriei, care va avea loc fără îndoială, nu poate fi oprită (…). Armata chineză este mai mult decât capabilă să distrugă orice forţă care urmăreşte independenţa”, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Liderul taiwanez a anunţat recent că bonusurile salariale ale trupelor de luptă vor creşte până la maximum 12.000 de dolari taiwanezi (aproximativ 363 de dolari americani) pe lună, începând din aprilie.
Citește și: Barje de invazie și dispozitive performante de tăiere a cablurilor submarine. Noua tehnologie marină a Chinei îi sperie pe specialiști
Exerciţiu major de apărare civilă în Taiwan pentru a combate dezastrele naturale sau atacurile chineze
Sute de persoane au participat joi la un exerciţiu de apărare civilă desfăşurat în oraşul Tainan, din sudul Taiwanului, menit să testeze capacitatea de răspuns a populaţiei şi a serviciilor publice la dezastre naturale sau potenţiale atacuri din China, în prezenţa preşedintelui taiwanez William Lai.
Acestea sunt primele exerciţii de acest fel care au loc pe insulă de la preluarea de către Lai a mandatului în luna mai a anului trecut.
„Este mai bine să previi decât să vindeci (…). Nu trebuie să avem încredere că inamicul nu va veni, ci mai degrabă să avem încredere că suntem pregătiţi să-l confruntăm”, a declarat Lai, care a observat manevrele însoţit de un grup de diplomaţi străini, inclusiv de ambasadorul de facto al SUA în Taiwan, Raymond Greene.
„Sperăm că prin puterea – nu numai a forţelor armate, ci şi a rezistenţei defensive a întregii societăţi – putem asigura securitatea Taiwanului şi să obţinem pacea printr-o demonstraţie de forţă”, a adăugat preşedintele.
În timpul exerciţiilor, care au implicat oficiali, pompieri, poliţişti şi sute de civili, au fost simulate o serie de scenarii complexe, inclusiv o explozie în portul Tainan şi un tsunami declanşat de un cutremur puternic.
Sarcinile au inclus transportul răniţilor, efectuarea de intervenţii chirurgicale pe teren şi organizarea echipelor de intervenţie în situaţii de urgenţă, toate fără implicarea directă a forţelor armate, care s-au limitat să împrumute echipament medical şi să furnizeze corturi pentru adăpostirea victimelor.
Aceste exerciţii s-au desfăşurat în cadrul Comitetului de Rezilienţă pentru Apărarea Întregii Societăţi, un grup creat de Biroul Prezidenţial din Taiwan pentru a întări capacităţile de răspuns ale populaţiei în faţa unor eventuale dezastre, inclusiv a unui atac din China.
Coliziune între o navă de război taiwaneză şi un pescador chinez în largul coastei de vest a insulei
O navă de război taiwaneză şi un pescador chinez s-au ciocnit joi dimineaţă devreme în largul coastei oraşului Taichung, în vestul insulei, fără a se înregistra morţi sau răniţi pe niciuna dintre nave, au raportat surse militare.
Incidentul s-a produs joi la ora 00:38 (16:38 GMT miercuri), când nava de debarcare taiwaneză Chung Ho şi nava de pescuit chineză Minlianyu 61756 au fost implicate într-o „coliziune uşoară” la aproximativ 45 de mile marine (83,3 kilometri) de portul Taichung, se arată într-un comunicat al Marinei taiwaneze.
„Niciun membru al echipajului de nicio parte nu a fost rănit, iar pagubele suferite nu au afectat siguranţa navigaţiei”, se arată în comunicatul oficial.
Garda de Coastă din Taiwan a trimis imediat două nave pentru a „strânge dovezi” la faţa locului, se adaugă în comunicat.
„Ulterior va fi efectuată o anchetă în conformitate cu reglementările relevante pentru a clarifica atribuirea responsabilităţii”, a precizat Marina, fără a oferi alte detalii.
Autorităţile Republicii Populare Chineze consideră insula Taiwan o „parte inalienabilă” a teritoriului chinez şi nu au exclus folosirea forţei pentru realizarea „reunificării naţionale”, unul dintre obiectivele pe termen lung stabilite de preşedintele chinez Xi Jinping după venirea sa la putere în 2012.
Guvernul Taiwanului, condus de Partidul Democratic Progresist (PDP), o formaţiune de orientare suveranistă, consideră în schimb că insula este de facto independentă, sub numele de Republica China, şi susţine că viitorul ei poate fi decis doar de cei 23 de milioane de locuitori ai săi.
Editor : C.L.B.
