Hoţii de artă din Europa comit jafuri din ce în ce mai violente, vizând în special aurul şi bijuteriile, iar bandele specializate au fost înlocuite de grupuri ad-hoc de oportunişti recrutaţi prin intermediul reţelelor sociale, a avertizat luni Europol.
„Infractorii pătrund în incinte şi sparg vitrinele folosind unelte precum baroase, topoare, pârghii şi, în unele cazuri, explozibili”, arată Europol într-un raport.
Jaful de la Muzeul Luvru din Paris, din octombrie anul trecut, a fost un exemplu elocvent al acestor schimbări, hoţii ameninţând paznicii şi vizitatorii şi furând bijuterii în valoare de 88 de milioane de euro, printre care şi tiara împărătesei Eugenie.
În timp ce bandele tradiţionale foloseau „înşelăciunea şi discreţia”, aveau un lider central şi cunoştinţe de specialitate, furturile recente au fost comise de grupuri ad-hoc descentralizate de ocazie, în căutare de profit, recrutaţi prin intermediul reţelelor sociale pe baza modelului „crima ca serviciu”, se arată în raport.
„Spre deosebire de traficanţii obişnuiţi de bunuri culturale, care evită de obicei violenţa şi se specializează în infracţiuni organizate împotriva proprietăţii sau în furtul de bunuri culturale, aceste persoane au adesea antecedente de implicare în alte tipuri de infracţiuni”, menţionează Europol. „În plus, unii hoţi reţinuţi în cazuri recente par să-şi coordoneze acţiunile în mod ad hoc, fiind adesea recrutaţi la nivel local prin intermediul reţelelor sociale şi al canalelor de comunicare instantanee, fără a avea legături anterioare între ei. Acest lucru diferă de structura obişnuită a reţelelor criminale implicate în traficul de bunuri culturale, care funcţionează de obicei sub forma unui grup central organizat în jurul unui lider”, arată raportul.
PREFERINŢELE HOŢILOR
În ultimii doi ani, hoţii de opere de artă şi-au îndreptat atenţia către metale preţioase, bijuterii şi artefacte culturale care oferă profituri mai mari, arată agenţia de aplicare a legii a UE într-un raport citat de Reuters.
Preţul aurului a crescut cu 85% în ultimii doi ani, pe măsură ce investitorii şi băncile centrale au apelat la acest metal ca la un refugiu sigur. Asociaţia Pieţei de Aur din Londra (London Bullion Market Association), care supraveghează centrul londonez de tranzacţionare extrabursieră a aurului, a avertizat că „pe măsură ce preţurile aurului ating niveluri istorice, cresc şi fluxurile ilicite şi distorsiunile pieţei”.
„Metalele preţioase pot fi topite cu uşurinţă, fără a lăsa urme pentru forţele de ordine şi facilitând vânzările ilicite. Pietrele preţioase din bijuterii, pe de altă parte, pot fi îndepărtate cu uşurinţă şi vândute ulterior”, se arată în raport.
În ianuarie anul trecut, hoţii au folosit explozibili pentru a fura coiful de aur dacic vechi de 2.500 de ani şi trei brăţări antice de aur dintr-un muzeu din Ţările de Jos. Artefactele au fost recuperate ulterior şi returnate în România, deşi o brăţară este încă dispărută.
Europol a remarcat, de asemenea, o creştere a furturilor de artefacte antice din porţelan chinezesc, precum vazele din dinastia Ming, datorită cererii ridicate.