O familie cu gemeni primeşte de la stat cu peste 56.000 de lei mai puţin decât una cu doi copii născuţi succesiv, dar care nu sunt gemeni, în condiţiile în care suma primită pentru un geamăn este jumătate din cea a fratelui născut primul, iar dacă sunt mai mulţi, fiecare primeşte câte jumătate din suma primului copil venit pe lume. Astfel, dacă sunt cvintupleţi, mama primeşte indemnizaţia întreagă pentru primul născut, iar pentru ceilalţi patru primeşte bani ca pentru doi copii. Potrivit Asociaţiei Familiilor Nevoiaşe (ASFANU), părinţii spun că sistemul îi tratează pe al doilea geamăn şi pe ceilalţi la sarcinile multiple ca pe „jumătăţi de copil”. Mamele de gemeni spun că un copil născut singur are nevoie de hrană, haine şi îngrijire, iar un geamăn, „de exact aceleaşi lucruri”. „Nu există jumătate de foame, de boală sau de copil”, explică mame de gemeni, citate de Cotidianul.
Potrivit Cotidianul, în fiecare dintre ultimii trei ani, în România s-au născut peste 5.000 de copii din sarcini multiple, 5.485 doar în 2024. Părinţii lor se confruntă cu toate cheltuielile deodată: hrană, scutece, tratamente, adesea şi luni de spitalizare. Sprijinul statului însă nu se multiplică odată cu nevoile şi numărul de copii. Pe 6 octombrie, Curtea Constituţională are din nou pe masă dosarul care ar putea schimba regula.
„Totul este ori trei”
Diana a născut tripleţi prin cezariană, la doar 31 de săptămâni de sarcină, chiar în prima zi a anului. Împreună, cei trei bebeluşi cântăreau puţin peste cinci kilograme. Au urmat săptămâni de terapie intensivă, iar unul dintre copii a stat intubat 27 de zile. Lunar, familia plătea aproximativ 1.875 de lei pe lapte praf (25 de cutii), 584 de lei pe scutece şi 2.400 de lei pe kinetoterapie, câte două şedinţe pe săptămână pentru fiecare copil. Adică aproape 4.900 de lei doar pe strictul necesar. La acel moment, statul îi acorda Dianei indemnizaţia integrală doar pentru primul copil. Pentru ceilalţi doi primea o sumă fixă, de câte 1.250 de lei.
Alexandra, mama gemenilor Ana şi Teodor, spune că în primii doi ani şi jumătate a consumat aproximativ 11.000 de scutece şi, la fel ca şi alţi părinţi de gemeni, ajunge la aceeaşi concluzie: nevoile celui de-al doilea copil nu sunt o fracţiune din ale primului, pentru că nu consumă împreună un scutec, după cum nici nu dorm unul peste altul într-un pat de un copil.
Andra, profesoară de franceză şi ea mamă de gemeni, atrage atenţia că problema nu e doar financiară. Timpul şi energia unui părinte se împart simultan între doi copii sau mai mulţi care plâng, mănâncă şi se îmbolnăvesc în acelaşi moment.
Plasa de siguranţă de care gemenii nu beneficiază
Diferenţa de tratament devine evidentă când comparăm gemenii cu fraţii născuţi la scurt timp unul după altul. Pentru aceştia din urmă, legea prevede o protecţie specială. Astfel, potrivit articolului 9¹ din OUG nr. 111/2010, dacă al doilea copil se naşte în cel mult 12 luni de la încheierea primului concediu de creştere a copilului, iar noul calcul ar da o indemnizaţie mai mică, părintele primeşte aceeaşi sumă ca pentru primul copil.
Fără această prevedere, perioada scurtă dintre cele două concedii ar fi redus semnificativ suma. Rezultatul: două concedii de câte 22 de luni, două indemnizaţii întregi, 44 de luni de sprijin în total pentru părintele care stă acasă. Din 2023, celelalte două luni din fiecare concediu sunt rezervate celuilalt părinte, de regulă tatăl, şi nu pot fi transferate.
Regula are însă o limită. Dacă al doilea copil se naşte chiar în timpul primului concediu, fără ca părintele să se fi întors la muncă, statul aplică aceeaşi formulă ca la gemeni: indemnizaţie întreagă pentru primul copil şi doar 50% pentru al doilea.
Majorarea de 50% pentru gemeni a fost adoptată prin OUG 164/2022 şi trebuia aplicată de la 1 ianuarie 2023. Normele de aplicare au apărut însă abia în septembrie 2023, iar primele plăţi majorate au ajuns la părinţi în noiembrie. Până atunci, pentru al doilea copil se acorda doar indemnizaţia minimă, de 1.314 lei. Noua formulă a îmbunătăţit situaţia, dar decalajul a rămas considerabil.
Statul are însă un argument pe care Curtea Constituţională l-a validat de mai multe ori. Indemnizaţia este un drept al părintelui, nu al copilului, şi înlocuieşte salariul pierdut cât timp acesta stă acasă. Un părinte de gemeni lipseşte de la muncă o singură dată, aşa că primeşte o singură indemnizaţie, majorată.
Familiile răspund că logica nu se potriveşte cu realitatea, în condiţiile în care costurile cresc cu numărul copiilor, nu cu durata concediului, iar prematuritatea frecventă îi împiedică pe mulţi părinţi de gemeni să se întoarcă la muncă la termen.
Copiii din sarcini multiple reprezintă constant 3,5% din totalul celor înregistraţi pentru alocaţia de stat. Proporţia nu s-a schimbat în ultimii trei ani, chiar dacă numărul naşterilor a scăzut cu aproape 16% faţă de 2022.
Riscurile medicale sunt mult mai mari pentru aceşti copii: circa 60% dintre sarcinile cu gemeni şi 75% dintre cele cu tripleţi se încheie prematur. Asta înseamnă mai multe internări şi cheltuieli mai mari încă din primele săptămâni de viaţă.
Decizia aşteptată de la Curtea Constituţională
ASFANU a depus anul trecut un amicus curiae la Curtea Constituţională, în dosarul care vizează articolul 5 din OUG 111/2010, cel care reduce la jumătate indemnizaţia pentru al doilea geamăn. Asociaţia susţine că fiecare copil trebuie să primească o indemnizaţie proprie, indiferent dacă s-a născut singur sau împreună cu fraţii săi. După mai multe amânări, următorul termen în dosar este pe 6 octombrie 2026.
În trecut, judecătorii constituţionali au respins contestaţii asemănătoare, reţinând că indemnizaţia se acordă pentru naştere, nu pentru fiecare copil rezultat din ea. Pentru părinţii de gemeni, întrebarea rămâne aceeaşi: este al doilea geamăn un copil întreg pentru stat sau doar jumătate?
Mamele de gemeni îşi rezumă revendicarea simplu: „Un copil născut singur are nevoie de hrană, haine şi îngrijire. Un geamăn are nevoie de exact aceleaşi lucruri. Nu există jumătate de foame. Nu există jumătate de boală. Nu există jumătate de copil.”
Toate aceste lucruri sunt despre copiii născuţi în cei doi ani de concediu de creştere copil şi pentru cei născuţi la maximum un an de la ieşirea din acest concediu – pentru care se acordă anumite forme de sprijin. Pentru cei născuţi la peste un an de la ieşirea din concediul de creştere copil, indemnizaţia se recalculează în funcţie de noul salariu (cel obţinut după revenirea în câmpul muncii).