Odată cu temperaturile ridicate de la început de primăvară, auzim adesea și despre manifestări psihice și fizice resimțite în rândul mai multor oameni sub forma unei stări de slăbiciune generală la nivelul organismului și episoade depresive. Psihologul Radu Leca a explicat pentru Digi24 ce înseamnă astenia de primăvară și cum putem preveni orice formă a unui posibil episod de anxietate sau tristețe.
Termenul de astenie de primăvară este asociat cu o stare generală de oboseală, resimțită la nivelul întregului organism, episoade ce pot avea caracter intermitent ori de lungă durată. Simptomele apar, de regulă, la începutul sezonului cald, din lunile martie-aprilie, și sunt favorizate, în principal, de reducerea timpului de expunere la lumina naturală și alte activități recreative neefectuate pe parcursul sezonului rece.
Simptomele asteniei de primăvară
Astenia de primăvară nu este descrisă drept o afecțiune, ci o stare care are la bază semne și simptome, care pot varia ca intensitate de la o persoană la alta, precum lispă de motivație, tristețe, oboseală acută sau o stare generală de anxietate.
Specialiștii descriu aceste tulburări de dispoziție drept manifestări care pot apărea odată cu schimbarea sezonului, în special cu trecerea de la sezonul rece la cel cald și expunere la lumina naturală. Deși aceste manifestări, fie ele fizice sau psihologice, pot fi temporare, ele pot interfera cu starea de bine a fiecărui individ și pot accentua simptomatologia dacă nu există obiceiuri de viață sănătoase.
Psiholog Radu Leca: “După aproape 6 luni de frig, odată cu creșterea temperaturilor, corpul se trezește la viață, și nu doar din punct de vedere organic, ci și în ceea ce privește conștiința. De acum, cu toții simțim că avem direcții noi și putere de decizie în ceea ce privește viitorul.
Această astenie de primăvară, despre care vorbesc specialiștii, de fapt, este o trezire de sine a conștiinței. Cu toții avem nevoie să aducem lucruri noi în viețile noastră, fie că ne gândim la ele, fie că acționăm în acest sens sau, pur și simplu, să punem în practică ceea ce gândim nou.”
Cum putem explica astenia de primăvară
“Întoarcerea către sine are la bază două elemente pe care nu le putem nega și pe care le putem descrie prin frica de sine, respectiv anxietate și tristețe. În aceste stări, trăiri includem sentimentul că nu am mai făcut lucruri noi de multă vreme și, ulterior, se adaugă și alte două elemente cognitive precum: ne dorim să facem prea mult (cerem prea mult de la noi) și devenim triști neavând o bază solidă a acestei stări.
Din frică și din tristețe, specialiștii au clasificat anxietatea și depresia ca fiind principalele elemente de bază ale asteniei de primăvară.
Descriem astenia de primăvară drept o stare în care ne simțim moi, pierduți, fără vlagă, nu știm de unde să începem și cum să acționăm mai repede și mai bine, cum să observăm lucrurile în detaliu.
În final, nu avem cea mai bună imagine despre noi și apare o stimă de sine scăzută. Această astenie ne face să fim mai îndepărtați de noi decât în mod normal, deoarece nu știm ce acțiune să alegem în raport cu nevoile noastre.
Cu cât temperaturile de afară vor crește, cu atât nevoia de nou o să apară cu mai multă dorință de a pune în practică gândurile și planurile fiecăruia.
Și, odată cu aceste schimbări, oamenii se vor împărții în două categorii: cei care vor pune în practică și vor acționa întocmai și cei care vor tânji după faptul că nu au reușit să facă, la timp, anumite acțiuni” a declarat psihologul Radu Leca.
Ce determină apariția simptomelor asociate cu astenia de primăvată
„Atât serotonina, cât și dopamina, noradrenalina sau melatonina sunt neurotransmițători care te ajută în mod constant să fii cea mai bună variantă a ta, ca om. În prezența fricii de schimbare sau în existența obligației de a te schimba, atât serotonina, cât și dopamina scad, iar noi, oamenii, pentru a fi constanți, avem nevoie ca acești neurotransmițători să fie la nivel înalt”, a precizat sursa Digi24.
Cum putem preveni simptomele asociate cu astenia de primăvară
„Pentru a păstra nivelul optim de serotonină sau dopamină trebuie să ținem cont de câteva elemente de bază, precum: o dietă alimentară echilibrată, sport sau orice formă de mișcare în fiecare zi și o relație de cuplu/familie sănătoasă. Aceste elemente vor favoriza ca, structura hormonală formată parțial din dopamină și serotonină, să fie la nivel înalt.
Fără acești doi hormoni prezenți în creierul nostru, cu toții putem avea o stare generală neplăcută, o stimă de sine scăzută și, automat, o posibilă depresie.
În lipsa serotoniei, tot ceea ce înseamnă particularități și simptome ale episodului depresiv se vor activa. Nu înseamnă cu putem avea, în mod obligatoriu, un episod depresiv concret, ci putem avea simptome ale episodului depresiv.
Pentru a nu ne îndrepta, în niciun fel, către această idee de tulburare afectivă, care are legătură cu astenia de primăvară, avem nevoie să înțelegem un lucru concret și constant. Este foarte important tot ceea ce înseamnă un program pe care să îl urmăm în fiecare zi. Rutina fiecăruia dintre noi trebuie să includă acțiuni precum scris, citit, vorbit, întâlnit cu persoane dragi, orice eveniment care ne aduce o stare de bine, fără să adăugăm aici lucruri sau acțiuni negative.
Vorbim despre o viață activă și o hrană echilibrată, sănătoasă. În felul acesta vom avea posibilitatea să prevenim orice formă de manifestare a oricărui tip de episod depresiv sau anxios”, conchide specialistul în psiho-diagnostic Radu Leca.
