Senatorul AUR Nicolae Vlahu a iniţiat o propunere legislativă care corectează un vid de răspundere juridică menţinut ani la rând de partidele sistemului, situaţie în care statul suportă consecinţele erorilor judiciare grave, fără ca autorii acestora să fie traşi la răspundere. Proiectul prevede reintroducerea în sfera erorilor judiciare a nerespectării deciziilor CCR şi a recursurilor în interesul legii pronunţate de ÎCCJ, decizii cu caracter general obligatoriu, eliminate din legislaţie în 2022.
”Statul român răspunde patrimonial pentru erorile judiciare, însă mecanismele de recuperare a prejudiciilor sunt, în realitate, blocate. Legea a fost transformată într-o formă fără fond, iar această iniţiativă corectează exact această disfuncţionalitate”, a declarat Nicolae Vlahu.
Potrivit AUR, proiectul modifică Legea nr. 303/2022 şi elimină obstacolele artificiale care au făcut imposibilă acţiunea în regres împotriva magistraţilor care au comis erori judiciare grave.
Iniţiativa nu sancţionează soluţia judiciară sau interpretarea legii, ci încălcarea evidentă a unor obligaţii legale clare, arată formaţiunea.
„Nu vorbim despre opinii juridice, ci despre situaţii în care sunt ignorate flagrant legea, deciziile Curţii Constituţionale sau hotărârile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu efecte devastatoare asupra drepturilor cetăţenilor”, a subliniat senatorul Nicolae Vlahu.
Un element central al proiectului îl reprezintă reintroducerea în sfera erorilor judiciare a nerespectării deciziilor CCR şi a recursurilor în interesul legii pronunţate de ÎCCJ, decizii cu caracter general obligatoriu, eliminate din legislaţie în 2022.
„Eliminarea acestor norme a slăbit grav autoritatea Constituţiei şi disciplina profesională. Reintroducerea lor este necesară pentru restabilirea ordinii constituţionale. Totodată, iniţiativa obligă statul român, prin Ministerul Finanţelor, să exercite acţiunea în regres fără posibilitatea de a aprecia oportunitatea, în cazul în care a pierdut definitiv un proces din cauza unei erori judiciare. Termenul de regres este extins de la un an la trei ani, iar procedura administrativă care bloca aplicarea legii este eliminată. Când statul plăteşte despăgubiri pentru o eroare judiciară, nu este acceptabil ca nota de plată să rămână exclusiv pe umerii contribuabililor. Răspunderea trebuie să fie reală, nu teoretică. De asemenea, proiectul introduce şi asigurarea de răspundere civilă profesională obligatorie pentru magistraţi, o practică firească în profesiile cu risc ridicat, fără a afecta independenţa justiţiei”, a precizat senatorul AUR Nicolae Vlahu.
În timp ce magistraţii îşi apără public privilegiile şi resping orice formă de responsabilizare, Nicuşor Dan, Guvernul Bolojan şi partidele sistemului asistă pasiv, girând prin tăcere perpetuarea unui mecanism de protecţie instituţională rupt total de interesul cetăţeanului, mai spune AUR.
„Independenţa justiţiei nu înseamnă imunitate totală. Nu poate fi un scut pentru erori judiciare grave şi nici o justificare pentru lipsa răspunderii”, a concluzionat Nicolae Vlahu, senator AUR şi iniţiator al proiectului legislativ.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
