Austria inaugurează în mod oficial, miercuri, un post de poliţie nou în casa în care s-a născut Adolf Hitler, la Braunau-an-Inn, sperând să facă astfel edificiul mai puţin atractiv ca loc de adunare neonazist, după zeci de ani de scandaluri, relatează AFP.
Clădirea, care se află pe o stradă comercială, în centrul acestui orăşel situat la frontiera cu Germania, este de nerecunoscut în urma lucrări costisitoare – de 20 de milioane de euro -, lansate în 2023, cu trei ani întârziere faţă de calendarul iniţial.
Casa în care s-a născut dictatorul la 20 aprilie 1889 datează din secolul al XVII-lea şi a fost modificată de către cabinetul austric de arhitectură Marte.
Tencuiala ei galbenă a fost înlocuită cu o faţadă sobră, albă.
Deasupra intrării tonează un însemn al poliţiei, iar pe trotuar se află în continuare o piatră comemorativă care poartă inscripţia ”Pentru pace, libertate şi democraţie. Niciodată fascism. Milioane de morţi ne-o amintesc”.
Acest lucru ar trebui, speră autorităţile, să închidă un lung şi delicat foileton, într-o ţară criticată adesea din cauzaă că a întârziat să-şi recunoască responsabilitatea în Holocaust, în care 65.000 de evrei austrieci au fost ucişi, iar alţi 130.000 trimişi în exil.
Această reflecţie cu privire la trecutul nazist intervine în timp ce extrema dreaptă continuă să crească în sondaje.
Potrivit unui sondaj publicat duminică de către cotidianul Kronen Zeitung, Partidul Libertăţii din Austria (FPÖ, extremă dreapta), înfiinţat de către foşti nazişti şi care se află în opoziţie, este creditat cu 38% dintre intenţiile de vot, în creştere faţă de scorul de 29% obţinut în alegerile din septembrie 2024.
Casa natală a lui Adolf Hitler aparţinea aceleiaşi familii din 1912.
Ea a fost mai întâi închiriată, începând din 1972, de către statul austriac, care a instalat în ea un centru pentru persoane cu dizabilităţi, o categirie a populaţiei victimă a celui de-al III-lea Reich.
În timp ce adresa atragea neonazişti, ultima proprietară, Gerlinde Pommer, s-a opus oricărei modificări a clădirii şi şi-a contestat, prin toate recursurile posibile, exproprierea.
Însă interesul general a prevalat în 2016, când a fost adoptată o lege specială.
Trei ani mai târziu, Curtea Supremă austriacă a validat cumpărarea celor 800 de metri pătraţi de teren cu 810.000 euro.
Mai multe opţiuni au fost studiate atunci în privinţa viitorului clădirii.
O Comisie de experţi a decis să nu fie transformată într-un memorial, pentru a evita să devină un magnet al neonaziştilor.
O demolare a fost exlusă, pentru ca Austria să-şi înfrunte trecutul, potrivit istoricilor.
Fără o unanimitate, s-a luat decizia să fie transformată într-un comisariat de poliţie, pentru a ”arăta clar”, în opinia Guvernului, că nu este posibilă nicio cimemorare a naţional-socialismului (nazism).
Însă acest lucru nu a pus capăt scandalului.
”Această transformare nu va descuraja nici măcar un singur neonazist tentat de pelerinaj”, a declarat AFP Robert Eiter de la Comitetul austriac Mauthausen (MKÖ), o asociaţie a supravieţuitorilor lagărului de la cncentraţie austriac.
În privinţa ”neutralizării” locului de către forţele de ordine, el se declară ”sceptic”.
”Fără să generalizez, constatăm, din nefericire, cu regularitate că o parte a poliţiei înclină foarte, foarte la dreapta”, deplânge el.
