Autorităţile electorale din Moldova au închis marţi înregistrarea candidaţilor pentru alegerile parlamentare de luna viitoare, care vor fi un test pentru nivelul de susţinere publică a demersurilor preşedintei Maia Sandu de aderare a ţării la Uniunea Europeană până în 2030, după cum scrie Reuters.
Comisia Electorală Centrală a publicat o listă cu 21 de participanţi autorizaţi să concureze la scrutinul din 28 septembrie.
Partidul Acţiune şi Solidaritate al preşedintei Maia Sandu deţine în prezent 61 de locuri în parlamentul cu 101 membri. Însă, potrivit unui sondaj de opinie publicat săptămâna trecută, este probabil să nu câştige mai mult de 41 de locuri în alegerile de luna viitoare.
Maia Sandu, un critic constant al invaziei Rusiei în Ucraina vecină, a declarat că drumul Moldovei către aderarea la UE este „ireversibil”.
„Ne îndreptăm cu hotărâre spre a deveni stat membru până la sfârşitul deceniului”, a spus ea. „Avem şansa istorică de a deveni parte a celui mai sigur şi mai prosper spaţiu de pace, libertate şi justiţie”, a transmis Maia Sandu.
Printre cele 21 de grupuri politice şi candidaţi independenţi înregistraţi de Comisia Electorală se află două blocuri cu sprijin larg. Blocul Patriotic, care îi include pe socialiştii şi comuniştii care doresc relaţii mai strânse cu Rusia, ar urma să câştige 36 de locuri, potrivit sondajelor, în timp ce Blocul Alternativa, acuzat de guvern că ascunde o tendinţă pro-Kremlin, este prognozat să câştige 13 locuri.
Unul dintre liderii Alternativei, fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, a scris marţi pe Telegram că Occidentul îşi va pierde în curând interesul pentru Moldova odată ce războiul din Ucraina vecină se va încheia.
ÎNSCRIEREA PARTIDULUI VICTORIEI FURTUNĂ, REEVALUATĂ
Maia Sandu a câştigat realegerea anul trecut în faţa lui Stoianoglo cu o marjă de 10 puncte procentuale, dar a trebuit să se bazeze în mare măsură pe voturile moldovenilor care trăiesc şi lucrează în afara ţării. Un referendum care susţinea campania ei pentru aderarea la UE a fost aprobat la limită, cu 50%.
Maia Sandu a avertizat asupra încercărilor Rusiei de a influenţa scrutinul din 28 septembrie, afirmând săptămâna trecută că Moscova intenţiona să canalizeze aproximativ 100 de milioane de dolari în ţară numai în criptomonede pentru a ajuta forţele politice pro-ruse.
Un bloc deschis pro-rus, condus de oligarhul fugar Ilan Şor, a fost interzis să participe la scrutin.
Pe de altă parte, Curtea de Apel Chişinău a anulat hotărârea Comisiei Electorale Centrale din 23 august, prin care a fost respinsă înregistrarea în alegerile parlamentare a Partidului „Moldova Mare”, condus de fosta procuroare anticorupţie Victoria Furtună, intrată în politică şi suspectată că ar servi tot unor interese pro-ruse. Instanţa a obligat, marţi, autoritatea electorală să reexamineze cererea formaţiunii politice şi să se pronunţe din nou asupra înregistrării în cursă. Într-o reacţie publicată pe reţelele sociale, Victoria Furtună a anunţat că partidul său va pregăti un nou set de acte pentru a le depune la Comisia Electorală Centrală. Hotărârea Curţii de Apel poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiţie în termen de trei zile.
MAI MULTE SECŢII DE VOT PENTRU DIASPORA
Comisia Electorală a decis organizarea a 301 secţii de vot în străinătate pentru alegerile parlamentare. Dintre acestea, numai două sunt în Rusia, fapt criticat de Moscova.
De asemenea, CEC a decis organizarea a 12 secţii de votare la alegerile parlamentare pentru cetăţenii cu drept de vot din localităţile din stânga Nistrului, precum şi pentru cei domiciliaţi în municipiul Bender şi în comuna Chiţcani, satele Cremenciug şi Gîsca din raionul Căuşeni, aflate provizoriu în afara controlului autorităţilor constituţionale ale R. Moldova.
La alegerile prezidenţiale din 20 octombrie 2024 şi la referendumul proeuropean au fost 30 de secţii de vot pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului şi 231 secţii pentru cetăţenii cu drept de vot din străinătate. CEC a explicat că reducerea numărului secţiilor de votare în regiunea transnistreană este motivată de riscuri de securitate.
În ceea ce priveşte diaspora, Italia, Germania, Franţa, Marea Britanie şi România sunt ţările cu cele mai multe secţii de vot deschise pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Potrivit hotărârii Comisiei Electorale Centrale din 24 august, în străinătate vor fi deschise în total 301 secţii de vot, în 41 de state, printre care şi 4 secţii speciale pentru voturile prin corespondenţă.
Potrivit CEC, sporirea secţiilor de vot în diaspora vine după ce s-a constatat o creştere cu 35,6% a numărului de votanţi faţă de alegerile parlamentare din anul 2021 şi cu 54,5% faţă de turul I şi, respectiv, 20% faţă de turul II al alegerilor prezidenţiale din anul 2020.
În condiţiile în care se estimează că în jur de un milion de moldoveni sunt plecaţi la muncă sau studii în străinătate, cele mai multe secţii de vot din diaspora sunt în Italia – 75, urmată de Germania (36), Franţa (26), Marea Britanie (24), în timp ce în România vor fi deschise 23 de secţii de vot.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
