Prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, a afirmat miercuri că a transmis „în mod clar” Turciei că nu trebuie să înfiinţeze o bază în Siria, recunoscând implicit un atac care a vizat cu o zi înainte un aeroport militar din ţara vecină, relatează AFP.
În acelaşi timp, şeful Statului Major israelian, generalul Eyal Zamir, s-a deplasat la trupele care ocupă o zonă din sudul Siriei, declarând că armata nu va permite niciunei „forţe ostile să se stabilească” la graniţa cu Siria.
„Nu vom tolera o prezenţă militară turcă care să avanseze spre sud, deoarece aceasta ne ameninţă”, a declarat Netanyahu într-un interviu difuzat de postul de radio al armatei. El a afirmat că Israelul a transmis iniţial un mesaj „în termeni generali” împotriva prezenţei militare turce pe un aerodrom de lângă Alep, situat aproape de graniţa cu Turcia. „Se pare că nu l-au auzit, aşa că ne-am asigurat că îl înţeleg mai clar”, a spus el, la o zi după bombardamentul efectuat de Israel asupra bazei aeriene Abu Dhuhur, din provincia siriană Idlib (nord-vest).
Fără a revendica în mod explicit acest atac, biroul lui Netanyahu afirmase iniţial că „Israelul a avertizat Siria în repetate rânduri” cu privire la o desfăşurare militară turcă, „care ar constitui o ameninţare la adresa securităţii Israelului”, dar că Damascul „a ales să ignore aceste avertismente”. Turcia, care întreţine relaţii extrem de proaste cu Israelul mai ales de la războiul din Gaza, a respins aceste acuzaţii, negând orice plan de desfăşurare a trupelor în Siria.
Ambasadorul Statelor Unite în Turcia, Tom Barrack, care este şi trimisul special al preşedintelui american în Siria, a condamnat atacurile, acuzând Israelul de „o escaladare inutilă”.
Potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului, un ONG cu sediul în Regatul Unit şi care dispune de o reţea vastă de surse în Siria, o delegaţie militară turcă s-a deplasat recent la aeroport „în cadrul eforturilor în curs de a-l repune în funcţiune”.
„Urmărim evoluţia situaţiei pe frontul sirian. Nu vom permite forţelor ostile să se instaleze la graniţele noastre şi vom şti să ne folosim capacităţile operaţionale cu precizie, acolo unde şi când va fi necesar”, a declarat, la rândul său, generalul Zamir, din Siria.
Israelul a lansat sute de atacuri împotriva Siriei de la răsturnarea, în decembrie 2024, a preşedintelui Bashar al-Assad de către o coaliţie de grupări islamiste.
De asemenea, a desfăşurat trupe în zona tampon supravegheată de ONU, care separa forţele celor două ţări pe platoul Golan, ocupat de Israel din 1974, afirmând că doreşte să menţină acolo o „zonă de securitate”.
„Suntem în continuare angajaţi într-un război pe mai multe fronturi (…) o escaladare poate avea loc pe oricare dintre acestea, iar noi trebuie să rămânem permanent pregătiţi”, a argumentat generalul Zamir.
Damascul a condamnat „în cei mai fermi termeni” raidul împotriva bazei de la Abu Dhuhur, calificându-l drept „un act de agresiune nejustificat” din partea Israelului şi solicitând Consiliului de Securitate al ONU să intervină.
În ciuda acestor tensiuni, Israelul şi noile autorităţi siriene au organizat mai multe runde de negocieri directe şi au convenit să creeze un mecanism de schimb de informaţii.
Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a reiterat săptămâna trecută că ţara sa va menţine forţele în zona pe care o ocupă în Siria.