Franţa a cunoscut vineri o nouă zi de blocaje la licee, marcată de tensiuni şi peste 1.700 de reţineri, organizatorii îndemnând la continuarea mobilizării marţi, în lipsa unor „măsuri concrete”.
Începută pe 17 septembrie în regiunea pariziană, mişcarea de protest s-a extins treptat pe întreg teritoriul ţării şi a luat amploare joi în numeroase oraşe din Franţa.
Serviciile prim-ministrului au condamnat „actele de violenţă urbană”, pentru care atribuie responsabilitatea partidului La France insoumise (stânga radicală).
La şapte luni de la alegerile prezidenţiale, în care candidata de extremă dreapta Marine Le Pen este considerată favorită în sondaje, şi într-un climat social tensionat din cauza creşterii vertiginoase a preţurilor la carburanţi, problema este deosebit de delicată.
Numai vineri au avut loc 1.747 de reţineri, iar de luni s-au înregistrat peste 5.000, în legătură cu blocajele din licee, a declarat seara ministrul de Interne, Laurent Nuñez.
„Au fost 735 de instituţii implicate în mobilizare, ceea ce reprezintă o scădere cu 30%, iar în apropierea a 158 de instituţii au avut loc acte de violenţă urbană: aruncarea de obiecte, atacuri asupra forţelor de ordine, a cadrelor didactice, a jurnaliştilor, a trecătorilor…”, a afirmat acesta.
În acelaşi timp, ministrul Educaţiei, Édouard Geffray, a anunţat, după ce s-a întâlnit cu organizatorii mişcării, lansarea în curând a unui „plan de acţiune” pentru „accelerarea înlocuirii” profesorilor, în special în clasele a IX-a şi a XII-a.
De asemenea, în ceea ce priveşte ritmul şcolar, acesta prevede demararea „unei analize aprofundate”, recunoscând totodată că „nu va fi în măsură să ia o decizie pentru începutul anului şcolar 2027”, care va avea loc după alegerile prezidenţiale.
Uniunea Sindicală a Liceenilor (USL) a reacţionat, îndemnând la „continuarea mobilizării (…) şi la alăturarea la mişcarea din cadrul Actului III marţi”, zi în care va avea loc o mare manifestaţie naţională, potrivit lui Ryad Rani, preşedintele acestui sindicat al elevilor.
O amplă coaliţie intersindicală din cadrul Ministerului Educaţiei a făcut apel la participare, „inclusiv prin grevă”.
Ziua de vineri a fost marcată din nou de violenţe.
În La Ciotat (sud-est), „un profesor a fost stropit intenţionat cu benzină, apoi agresat fizic de doi indivizi”, potrivit autorităţilor.
Au izbucnit ciocniri între tineri şi forţele de ordine în mai multe oraşe, în special la Strasbourg (est), unde forţele de ordine au intervenit într-un campus la cererea preşedintei universităţii, precum şi la Paris.
La Belfort (est), un poliţist a fost bătut violent de „revoluţionari”, potrivit ministrului de Interne.
James, elev în clasa a X-a la Lille (nord), a deplâns „represiunea poliţienească extrem de violentă, care nu poate decât să alimenteze furia liceenilor”.
„Pentru că, atunci când vedem colegi de-ai noştri care sunt bătuţi, strangulaţi, orbiţi, gazaţi din toate părţile, în timp ce noi încercăm doar să purtăm un dialog cu guvernul, este inevitabil să nu ne înfurie”.
„Amnesty International condamnă utilizarea disproporţionată a forţei împotriva manifestaţiilor elevilor de liceu şi solicită suspendarea utilizării LBD-urilor (lansatoare de bile de apărare, n.r.)”, a declarat organizaţia într-un comunicat.
Utilizarea de către forţele de ordine a armelor LBD, destinate să neutralizeze sau să ţină la distanţă o persoană fără a recurge la arme de foc, este controversată din cauza rănilor grave pe care le pot provoca.
„Scopul este să organizăm manifestaţii paşnice pentru a ne face auziţi, iar aceşti vandali ne fac un deserviciu enorm incendiind liceele noastre”, regretă Maëlle, elevă la un liceu din Bordeaux (sud-vest), avariat de un incendiu.
Aproape 400 de licee (din cele 3.700 din ţară) au rămas închise vineri. Liceul Mandela din Nantes, al cărui hol de intrare a fost distrus cu o zi înainte de un incendiu, îşi va ţine porţile închise până la vacanţa de la jumătatea lunii octombrie, de sărbătoarea Tuturor Sfinţilor.
Deteriorările din licee vor costa câteva milioane de euro, potrivit estimărilor mai multor regiuni.