Consiliul de Administraţie al BNR a decis miercuri menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. De asemenea, BNR consideră că inflația va intra pe un platou în trimestrul trei, iar apoi va începe să descrească „foarte lent”.
„Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 8 octombrie 2025, a hotărât următoarele:
- menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an;
- menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an;
- menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”, a anunţat BNR într-un comunicat.
Instituţia precizează că decizia a fost luată „pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor ridicate”.
„Rata anuală a inflaţiei a crescut în iulie 2025 la 7,84 la sută, de la 5,66 la sută în iunie, iar în august a urcat la 9,85 la sută, peste nivelul prognozat, în contextul expirării schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi al majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA şi a accizelor corespunzător pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în iulie. Efectele directe tranzitorii ale celor două şocuri inflaţioniste succesive pe partea ofertei au afectat prioritar dinamica agregată a componentelor exogene ale IPC, în principal prin creşterea deosebit de amplă a preţului energiei electrice. La rândul ei, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accelerat creşterea mai mult decât s-a anticipat, mărindu-se în august la 7,9 la sută, de la 5,7 la sută în iunie. Evoluţia reflectă transferarea într-o foarte mare măsură a majorării cotelor de TVA asupra preţurilor de consum, inclusiv pe fondul rezilienţei cererii pe anumite segmente şi al nivelului crescut al aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt. Influenţe suplimentare moderate au venit din mărirea cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare şi din dinamica încă ridicată a costurilor salariale, precum şi din efecte indirecte ale scumpirii energiei electrice şi combustibililor. Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a crescut în august 2025 la 8,5 la sută, de la 5,8 la sută în iunie 2025. Rata medie anuală a inflaţiei IPC s‑a mărit la 5,7 la sută în august, de la 5,1 la sută în iunie, iar rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC a urcat la 5,6 la sută în august, de la 5,3 la sută în iunie 2025”, se mai arată în comunicatul BNR.
Activitatea economică a accelerat
Activitatea economică şi-a accelerat semnificativ creşterea în trimestrul II 2025, la 1,2 la sută, după încetinirea acesteia la 0,1 la sută în precedentele trei luni (variaţie trimestrială), evoluţie ce face probabilă o adâncire mai modestă a deficitului de cerere agregată pe ansamblul intervalului comparativ cu cea anticipată.
Totodată, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, avansul PIB şi-a stopat descreşterea în trimestrul II 2025, menţinându-se la 0,3 la sută. Cererea internă şi-a accentuat însă pierderea de ritm, în condiţiile în care dinamica anuală a formării brute de capital fix a reintrat uşor în teritoriul negativ, după saltul amplu consemnat în trimestrul anterior, iar cea a consumului gospodăriilor populaţiei a înregistrat o nouă scădere, însă doar marginală.
În schimb, evoluţia exportului net şi-a redus considerabil impactul contracţionist în trimestrul II 2025, ca urmare a divergenţei conturate între continuarea creşterii dinamicii anuale a volumului exporturilor de bunuri şi servicii şi scăderea notabilă consemnată de cea a volumului importurilor. Pe acest fond, deficitul comercial şi cel de cont curent şi-au încetinit puternic creşterea în termeni anuali, în cel din urmă caz şi cu aportul ameliorării balanţei veniturilor secundare, arată BNR.
Vânzările cu amănuntul au încetinit
Cele mai recente date şi analize indică o cvasi-stagnare a activităţii economice pe ansamblul semestrului II 2025, asociată însă cu o creştere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul III, în condiţiile unor evoluţii eterogene la nivelul componentelor cererii agregate şi al sectoarelor majore.
„Astfel, în intervalul iulie-august, vânzările cu amănuntul au continuat să-şi încetinească creşterea faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce, dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcţii a consemnat un salt deosebit de amplu în luna iulie, iar producţia industrială a înregistrat o creştere notabilă în termeni anuali. În acelaşi timp, variaţia anuală a exporturilor de bunuri şi servicii şi-a mărit decalajul pozitiv faţă de cea a importurilor, reducându-se relativ mai modest faţă de trimestrul precedent. În aceste condiţii, deficitul comercial s-a comprimat uşor în iulie în raport cu perioada similară a anului trecut, iar cel de cont curent s-a restrâns consistent, inclusiv pe fondul evoluţiilor pozitive de la nivelul balanţelor veniturilor”, argumentează BNR.
Piața muncii
Pe piaţa muncii, efectivul salariaţilor din economie a continuat să se reducă în lunile iunie şi iulie 2025, în timp ce rata şomajului BIM (Biroul Internaţional al Muncii) a înregistrat, la rândul ei, o mică scădere pe ansamblul intervalului iulie-august, după ce a crescut şi s-a menţinut în trimestrele I şi II la o valoare medie de 6,0 la sută.
Totodată, potrivit sondajelor de specialitate, intenţiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au redresat întrucâtva în septembrie, după slăbirea abruptă din iulie-august, dar exclusiv pe seama evoluţiilor din comerţ, iar deficitul de forţă de muncă raportat de companii a înregistrat o creştere pe ansamblului trimestrului III, mult inferioară însă declinului suferit în precedentele trei luni.
Dinamica anuală a salariului brut nominal şi-a prelungit descreşterea în prima lună a trimestrului III, iar cea a costului unitar cu forţa de muncă din industrie a înregistrat o nouă scădere semnificativă, rămânând însă relativ ridicate.
Cursul leu/euro
Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au continuat să se reducă pe ansamblul intervalului august-septembrie 2025, dar relativ lent, rămânând vizibil peste nivelurile din luna aprilie. În acelaşi timp, randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat au cunoscut o mică ajustare ascendentă la mijlocul trimestrului III, şi au tins apoi să se menţină pe noul palier.
Cursul de schimb leu/euro a avut o evoluţie relativ fluctuantă în august-septembrie 2025, în contextul revizuirilor succesive ale aşteptărilor investitorilor privind perspectiva ratei dobânzii Fed, dar şi pe fondul demersurilor interne legate de configurarea şi adoptarea celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale corective. În raport cu dolarul SUA, leul a slăbit întrucâtva în august, dar s-a întărit vizibil ulterior, dată fiind reluarea trendului general de depreciere a monedei americane pe piaţa financiară internaţională.
Inflația
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a prelungit descreşterea în primele două luni ale trimestrului III 2025, ajungând la 8,0 la sută în august, de la 9,1 la sută în iunie, în condiţiile în care noile scăderi de ritm consemnate în acest interval de componenta în lei, cu precădere pe seama împrumuturilor societăţilor nefinanciare, au fost doar parţial contrabalansate de accelerarea ascensiunii variaţiei creditului în valută.
Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat astfel să se reducă, ajungând la 69,3 la sută în august 2025, de la 69,7 la sută în iunie.
„Actualele evaluări relevă perspectiva ajungerii ratei anuale a inflaţiei pe un platou la finele trimestrului III şi a descreşterii foarte lente a acesteia în următoarele trei luni, pe fondul efectelor tranzitorii peste aşteptări exercitate de expirarea la 1 iulie a schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi de majorarea începând cu 1 august a cotelor de TVA şi a accizelor. Implementarea, în ansamblul său, a pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în luna iulie este însă de natură să antreneze presiuni dezinflaţioniste tot mai intense din partea factorilor fundamentali pe orizontul mai îndepărtat de timp, îndeosebi din partea cererii agregate, în principal prin corecţia bugetară iniţiată astfel în 2025 şi accentuată probabil în anul viitor, ce va conduce şi la o ajustare consistentă a deficitului de cont curent”, precizează BNR.
Incertitudini însemnate din mediul extern
Incertitudini rămân totuşi asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE şi cu procedura de deficit excesiv, notează BNR.
Incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să provină din mediul extern, având în vedere, pe de o parte, tensiunile comerciale globale, precum şi războiul din Ucraina şi situaţia din Orientul Mijlociu, iar pe de altă parte, planurile de creştere a cheltuielilor pentru investiţii în apărare şi infrastructură în statele UE, mai arată BNR, care apreciază că, în această conjunctură, absorbţia şi utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, sunt esenţiale pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictelor geopolitice/comerciale, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice.
„Deciziile CA al BNR vizează asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într‑o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. Consiliul de administraţie reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru stabilitatea macroeconomică şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse. BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, în condiţii de păstrare a stabilităţii financiare”, menţionează BNR.
