Președintele american Donald Trump a declarat că l-a sunat pe liderul de la Kremlin, după discuțiile cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și liderii europeni care au venit la Washington pentru a pregăti o eventuală încheiere a războiului din Ucraina și a început să organizeze o întâlnire între Putin și Zelenski, care va fi urmată de un summit trilateral între cei trei președinți. Despre locul în care va avea loc aceasta nu a fost făcută nicio precizare oficială, în schimb au apărut propuneri.
Trump le-a spus liderilor europeni că Putin a sugerat această succesiune, potrivit unei surse din delegația europeană, scrie Reuters.
Consilierul Kremlinului, Iuri Ușakov, a declarat luni într-o înregistrare audio publicată pe Telegram că Trump și Putin au discutat „posibilitatea ridicării nivelului reprezentanților din partea ucraineană și rusă… care să participe la negocierile directe menționate”.
Deși Kremlinul nu și-a anunțat public acordul, un oficial cu rang înalt al Administrației americane a declarat că întâlnirea dintre Putin și Zelenski ar putea avea loc în Ungaria.
Cei doi ar urma să se întâlnească în următoarele două săptămâni, potrivit cancelarului german Friedrich Merz.
Ultimele discuții directe între Rusia și Ucraina au avut loc în Turcia, în iunie. Putin a refuzat invitația publică a lui Zelenski de a se întâlni față în față acolo și a trimis în schimb o delegație de rang inferior, amintește Reuters.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat marți, într-un interviu acordat LCI, că întâlnirea dintre Putin și Zelenski ar trebui să aibă loc în Europa, el propunând Geneva, din Elveția, pentru aceasta.
Ungaria, prin premierul conservator Viktor Orban, este o țară care a menținut o relație bună și constantă cu Rusia după ce aceasta din urmă a invadat Ucraina acum mai bine de trei ani, în ciuda poziției oficiale a Uniunii Europene.
Mai mult decât atât, partidul ungar de opoziție Tisza propune ca Viktor Orbán, recunoscând valabilitatea Memorandumului de la Budapesta din 1994, să inițieze organizarea întâlnirii dintre Putin și Zelenski la Budapesta. Acordul semnat la Budapesta, cu o valabilitate de 31 de ani, se referea la garanțiile de securitate ale integrității teritoriale și independenței Ucrainei, „și acum trebuie să se încheie un acord viabil pe termen lung în acest sens”, scrie liderul Tisza Péter Magyar într-o postarea în pagina sa de Facebook.
„Să vedem ce este mai important. Vacanța și postările mincinoase pe Facebook sau pacea adevărată. Oare când vor dezvălui „mass-media publice” cu ce cuvinte i-a lăudat președintele american pe președintele Comisiei Europene și pe liderii europeni prezenți la Washington?”, se întreabă liderul opoziției ungare și principal oponent al lui Viktor Orban. El face aluzie la presa aservită lui Orban și partidului său FIDESZ, care nu menționează cuvintele măgulitoare rostite de Donald Trump la adresa fiecărui lider european participant la discuțiile de la Casa Albă luni.
După destrămarea Uniunii Sovietice, în 1994, în Ucraina existau 1.700 de ogive nucleare. Ucraina a aderat la Tratatul de Neproliferare a Armelor Nucleare, ca un stat nenuclear, când au fost acordate garanţii de securitate pentru Ucraina independentă, de către cinci state nucleare. Aceste condiţii au fost menţionate în Memorandumul de la Budapesta, semnat la 5 decembrie 1994 de către Marea Britanie, SUA şi Rusia. Franţa şi China au sprijinit Memorandumul prin semnarea unei declaraţii separate. Memorandumul este un document oficial al Adunării Generale a Consiliului de Securitate al ONU
Dacă nu ar fi făcut asta, Ucraina ar fi putut deveni una dintre cele mai puternice puteri nucleare din lume. Atunci însă păreau mai importante independența față de Rusia și sprijinul Occidentului, așa că în cele din urmă a decis să renunțe la armele nucleare. Marile puteri, printre care și Rusia, au semnat la 5 decembrie 1994, în capitala Ungariei, așa-numitul Memorandum de la Budapesta, în care garantau independența Ucrainei și inviolabilitatea frontierelor sale.
Garanţiile de securitate, promise Ucrainei de către statele nucleare sus menţionate, inclusiv respectarea deplină a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, au fost decisive pentru a convinge Ucraina să renunţe la armele sale nucleare.
În conformitate cu Memorandumul de la Budapesta Rusia a promis să fie unul dintre statele garante a suveranităţii naţionale şi a integrităţii teritoriale a Ucrainei.
În 2014 Rusia a arătat cu dispreţ nerespectarea Memorandumului de la Budapesta prin ocuparea Crimeei şi invadarea unor regiuni din estul Ucrainei.
Agresiunea Rusiei a subminat fiecare pilon al ordinii internaţionale, bazat pe regulile Carţii ONU, Carţii de la Paris pentru Noua Europă, Actului Final al Conferinţei de la Helsinki, Convenţei europene privind drepturile omului.
Editor : Marina Constantinoiu
