Deputaţii germani au adoptat joi o lege în vederea consolidării ”rezistenţei” infrastructurilor critice din ţară, un text mult aşteptat, dar foarte criticat, în contextul unor acte de sabotaj imputate Rusiei, relatează AFP.
Această nouă lege urmează să permită identificarea infrastructurilor indispensabile populaţiei şi economiei, iar apoi să-i obige pe cei care le exlpoatează să le securizeze şi mai mult
Germania este ”ţinta sabotajelor, spionajului, dezinformării şi terorismului”, a declarat înainte vot, în Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului german, ministrul de Interne Alexander Dobrindt.
Ea trebuie să devină ”mai rezistentă” şi să poată, în caz contrar, să ”riposteze”, a adăugat el.
Blocul conservator CDU/CSU şi SPD, aliaţi în Guvernul cancelarului Friedrich Merz, şi Partidul Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta) au votat în favoarea textului, însă Verzii (ecologişti) şi Die Linke (stânga radicală) au votat ”împotrivă”.
Bundesratul, Camera superioară a Parlamentului, urmează să valideze textul.
BERLINUL, ÎN ŞOC DUPĂ UN INCENDIU CRIMINAL
Acest vot intervine la două zile după ce Alexander Dobrindt a anunţat o recompensă în valoare de un milion de euro în schimbul ajutării la găsirea autorilor unui sabotaj care a provocat o întrerupere vastă a electrictăţii la Berlin, la începutul lui ianuarie.
Incendierea unei instalaţii electrice – atribuită unei grupări nebuloase de extremă stânga – a lăsat în beznă peste 100.000 de persoane, i-a lăsat fără căldură pe unii, a întrerupt reţele de telefonie mobilă şi de Internet şi a paralizat transporturi în comun timp de mai multe zile.
Nicio legătură între gruparea de extremă stânga – care l-a revendicat – şi Moscova nu a fost stabilită.
Însă acest atac intervine într-un context de acuzaţii tot mai puternice în Germania – o susţinătoare majoră a Ucrainei – împotriva Rusia din cauza ”atacurilor hibride” ruseşti, de la survolări cu srone şi până la dezinformare online.
În ultimele luni, cabluri de comunicaţii, linii feroviare şi aeroporturi au fost vizate de sabotaje sau survolări de drone.
Textul adoptat joi urmează să permită împiedicarea unor astfel de acte sau să le limiteze efectele.
”ATACURI HIBRIDE”
Noul text – care vizează să alinieze Germania directivelor europene – obligă aproximativ 1.700 de prestatori de servicii esenţiale (electricitate, apă, spitale mari, anumite lanţui de superamrketuri) să-şi găsească vulnerabilităţile şi să-şi consolideze apărarea pentru a răspunde unor atacuri premeditate, accidente, catastrofe naturale sau unei pandemii.
Noile reguli privesc actorii care furnizează servicii esenţiale unui număr de peste 500.000 de persoane, a căror cădere poate antrena pericoloe grave.
Insalaţiile vizate urmează să prevadă mijloace de protecţie şi surse de alimentare cu energie de rezervă.
Guvernul se felicită pentru acest proiect de lege, însă alţii, ca de exemplu deputatul ecologist Konstantin von Notz, expert în partidul său în probleme de securitate naţională, îl consideră insuficient şi ”tardiv”, a declarat el AFP.
Germania – prima economie europeană – a devenit principala susţinătoare a Ucrainei împotriva invaziei ruse şi găzduieşte, de zeci de ani, baze NATO.
Însă infrastructurile şi armata germane rămân prost echipate.
Cancelarul Friedrich Merz a făcut din consolidarea lor o prioritate, cu scopul de a putea face faţă unui atac al Moscovei.
În virtutea acestei noi legi, cei care exploatează instalaţii critice sunt obligaţi, în afară de audituri interne şi măsuri de prevenţie, să semnaleze autorităţilor incidente şi să prezinte un raport detaliat în termene precise.
Ei sunt obligaţi, de asemenea, să organizeze formări, exerciţii şi acţiuni de sensibilizare a angajaţilor.
Mai multe grupuri de întreprinderi consideră că este o povară care va afecta eficienţa sistemului, fără să garanteze o securitate mai bună.
Pragul de 500.000 de locutori deserviţi în vederea clasării unei infrastructuri drept critică este prea mare, estima într-un aviz publicat miercuri Bundesratul, care preconizează să-l scadă la 150.000.
”LA FEL DE IMPORTANT CA TANCURILE”
Pana de electricitate de la Berlin – care a afectat peste 100.000 de persoane – şi lentoarea răspunsului public au ilustrat efectele în cascadă potenţiale – reţele de telefonie mobilă, încălzie urbană, transporturi publice.
Sistemele infrastructurilor moderne sunt ”atât de vaste, atât de complexe şi interdependente” încât este parctic imposibil să fie securizate complet împotriva tuturor ameninţărilor, declară un specialist în securitate de la Institutul Fraunhofer, Daniel Hiller.
Directoarea pentru Germania a grupului de reflecţie European Initiative, Sabrina Schulz, notează că este necesar ca mai înainte de toate să se creeze redundanţe – adică sisteme paralele capabile să preia ştafeta de la o instalaţie defectă.
O consolidare a infrastructurilor este ”cel puţin la fel de importantă ca tancurile şi dronele, dacă nu mai importantă”, subliniază ea.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
