Consilierul prezidenţial Radu Burnete afirmă, la Prima Tv, că în discuţiile cu Comisia Europeană preşedintele Nicuşor Dan a obţinut „flexibilitate maximă” în ceea ce priveşte măsurile fiscale şi Planul naţional de Redresare şi rezilienţă (PNRR) în aşa fel încât economia românească să nu fie „omorâtă”. El spune că oficialii de la Bruxelles nu sunt „bau bau” care impun Romîniei majorări de taxe, oficialul de la Cotroceni atrăgând atenţia că „dacă ajungem să nu ne mai putem împrumuta, vă garantez că tăierile vor fi mult mai mari şi mult mai rapide decât ce vedem acum”.
„Am încercat să explicăm Comisiei că avem nevoie de flexibilitatea maximă pe care ne-o pot permite şi în renegocierea pe PNRR şi în acest pachet fiscal, astfel încât să nu omorâm economia. Şi Comisia Europeană nu e un bau-bau. Adică să nu creadă cineva că stau nişte oameni la Bruxelles şi nu ştiu cum să facă să mai crească taxele în România. Comisia se uită la ce ne uităm şi noi, până la urmă: că avem o mare problemă pe pieţele financiare, cu agenţiile de rating, cu cei care ne cumpără datoria asta. Aia e buba principală. Comisia doar încearcă să preîntâmpine un accident nefericit punându-ne sau sugerând să luăm anumite măsuri, pentru că dacă ajungem să nu ne mai putem împrumuta, vă garantez că tăierile vor fi mult mai mari şi mult mai rapide decât ce vedem acum”, a afirmat Radu Burnete sâmbătă, în emisiunea Insider Politic, la Prima Tv, potrivit News.ro.
Acesta a arătat că România, la fel ca şi celelalte state membre ale Uniunii Europene, ştia care sunt etapele şi paşii de urmat în ceea ce priveşte discuţiile cu oficialii de la Bruxelles pe subiectului deficitului bugetar excesiv.
„Cadrul ăsta de deficit excesiv prin care România trece are nişte etape foarte clare şi ele erau cunoscute dinainte. Noi trebuia până la finalul lunii iunie, să venim cu un pachet de măsuri care să adreseze problema deficitului, fie vorba între noi, trebuia să venim până în aprilie cu aceste propuneri, da, sigur, au fost alegeri, nu puteam să facem asta. După care, termenul de 15 octombrie, care era cunoscut şi ştiut de mult, ce spune? Comisia Europeană vrea să vadă că aceste măsuri pe care le-ai luat, sau trebuia să le iei în primăvară, produc nişte efecte în toamnă şi România şi toate cele 14 ţări aflate în procedura asta trebuie să depună un raport în care se arate ce au făcut şi care sunt rezultatele. Deci nu e nimic neaşteptat acolo. Ce a obţinut preşedintele în discuţiile cu Comisia este flexibilitatea maximă posibilă. Cred că am încercat pe toate canalele să explicăm că venim după 2 ani de alegeri, în care încrederea instituţiilor europene în România s-a erodat mult, foarte mult. Pentru că am toţi spus că facem lucruri şi nu le-am făcut”, mai spune consilierul preşedintelui.
Radu Burnete a dezvăluit că cele mai dificile discuţii nu sunt cele cu Comisia Europeană, ci cu agenţiile de rating financiar.
„Agenţiile de rating sunt mai neiertătoare, dar şi aici trebuie să înţelegem şi poziţia lor. Că până la urmă este o instituţie care se uită la o obligaţie românească şi spune lumii întregi cel care se împrumută îţi va putea da banii înapoi. Şi dumneavoastră, dacă cumpăraţi o astfel de obligaţie, v-aţi bucura ca cei care dau aceste certificări să o facă pe bune. Că atunci când o cumpăraţi aveţi încredere că vă veţi primi banii înapoi. Şi au şi eu o reputaţie importantă de păstrat în ambele direcţii, pentru că dacă fac un downgrade şi se dovedeşte că ţara respectivă merge bine, e o pată pe obrazul lor, dacă nu fac un downgrade şi ţara respectivă derapează, din nou, şi din punctul ăsta de vedere, da, sunt mult mai stricţi decât Comisia şi se uită şi ei la ce se întâmplă pe pieţe. Discuţiile cu agenţiile sunt şi vor fi mereu mult mai dificile decât cele cu Comisia Europeană”, a explicat Burnete.
Burnete: Din cei apţi de muncă, doar 64% lucrează
Radu Burnete susţine că cei aproximativ 5 milioane de angajaţi din sistemul privat nu pot susţine, prin taxele şi impozitele pe care le plătesc, întreg aparatul bugetar, care numără în acest moment peste 1,3 milioane de angajaţi. Radu Burnete avertizează că numai 64% dintre românii apţi de muncă lucrează, în condiţiile în care media în regiune este de 75-76%.
Atât preşedintele Nicuşor Dan, cât şi premierul Ilie Bolojan au ca prioritate reducerea evaziunii fiscale, susţine Radu Burnete. „Ne furăm căciula singuri şi nu-i cinstit. Adică nu se poate ca doar unii dintre noi să plătim mereu, alţii mereu să evite asta”, a spus consilierul prezidenţial, la Prima TV.
Radu Burnete, consilier prezidenţial, a fost întrebat, în emisiunea Insider politic, difuzată sâmbătă la Prima TV, dacă sunt prea mulţi angajaţi în sistemul bugetar.
„Aici v-aş da mai multe răspunsuri, pentru că depinde ce măsori. Dacă raportez numărul de bugetari la populaţie, au arătat-o şi alţii în afară de mine, suntem mult sub media europeană. Deci pare că avem un număr mic de angajaţi în sistemul public. Pe de altă parte, dacă îl raportez la populaţia ocupată, unde România are o problemă, pentru că din cei apţi de muncă doar 64% dintre români lucrează – media în regiune e de 75-76% – atunci nu mai par să fie atât de puţini. De ce e important asta? Pentru că oamenii care lucrează în sectorul privat, cei 4,5-5 milioane, trebuie, prin taxele şi impozitele lor, să susţină acest aparat bugetar. Dacă numărul lor e foarte mic în comparaţie cu regiunea, atunci nu mai suntem chiar atât de mult sub media Uniunii Europene. Şi aici văd o problemă. Mai departe, avem foarte multă evaziune fiscală şi economie gri. Dacă avem atât de multă evaziune fiscală şi atât de multă economie gri, presiunea pe aceşti 5 milioane de angajaţi din privat să ţină acest aparat bugetar e şi mai mare. Şi atunci, da, dacă pun toate lucrurile astea cap la cap, în clipa de faţă avem un aparat public mai mare decât poate susţine mediul privat”, a explicat Radu Burnete.
Consilierul prezidenţial susţine că atât preşedintele Nicuşor Dan, cât şi premierul Ilie Bolojan vor avea ca prioritatea combaterea evaziunii fiscale şi a economiei gri, un fenomen care creează inechitate între cetăţenii care plătesc taxe la stat şi cei care nu-şi achită dările.
„Şi acum ce-i de făcut? Pe de o parte, şi asta va deveni o prioritate şi a Administraţiei Prezidenţiale, dar cu siguranţă a guvernului, cu evaziunea fiscală şi cu economia gri. Ne furăm căciula singuri şi nu-i cinstit. Adică nu se poate ca doar unii dintre noi să plătim mereu, alţii mereu să evite asta. Deci asta trebuie închisă şi va uşura un pic acest raport între stat şi privat. Doi: ce cred că trebuie să facem este să ne uităm la arhitectura acestui stat. De ce spun asta? Sunt locuri, le vedeţi şi dumneavoastră, le văd şi cetăţenii, unde clar aparatul e subdimensionat, că durează foarte mult să obţii o autorizaţie. Există alte locuri unde e supradimensionat. Îl auzeam pe premier, a dat exemplul ăsta şi public, dacă te uiţi la Consiliile Judeţene, unele au o sută de angajaţi, unele au patru sute de angajaţi. Ok, înţeleg că există diferenţe între judeţe, dar parcă nu e atât de mare”, a conchis Radu Burnete.
Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în februarie 2025, de 1.311.451, cu 4.558 mai multe comparativ cu finele anului trecut, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor. Peste 64% dintre posturile ocupate erau în administraţia publică centrală, respectiv 841.259 (plus 2.936 faţă de decembrie 2024). Totodată, în administraţia publică locală lucrau, în februarie 2025, 470.192 de persoane (plus 1.622 comparativ cu ultima lună din 2024).
Editor : C.S.
