Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a afirmat că în ultimii 10 ani au fost emise 1200 de avize pentru realizarea de iazuri piscicole, dar au fost făcute numai 102 dintre acestea. Ea a menţionat că aceste avize au fost date de cele mai multe ori unor firme de construcţii care sunt interesate să îşi desfăşoară această activitate de iaz piscicol chiar lângă terenurile unde au şi investiţiile.
”Vrem să vorbim despre momentele în care legea este folosită ca paravan pentru interesele constructorilor, unii de bună credinţă, alţii mai puţin de bună credinţă. România practic astăzi este raiul, pe hârtie cel puţin, al iazurilor piscicole. În realitate însă în ultimii 10 ani sunt 1200 de avize de gospodărire a apelor care au fost date pentru amenajări de iazuri piscicole. În realitate mai puţin de 10% din aceste iazuri piscicole care au fost avizate, există efectiv în teren. Aproape 102 astfel de obiective au fost realizate în ultimii 10 ani”, a declarat Diana Buzoianu.
Ea a menţionat că de multe ori aceste avize au fost obţinute de către firme de construcţii.
”Dacă este să ne uităm la cine a obţinut aceste avize de gospodărire a apelor cu scopul de a face iazuri piscicole, vedem că sunt constructori, de cele mai multe ori firme care se ocupă de construcţii, care sunt interesate să-şi desfăşoare această activitate de iaz piscicol exact în apropierea terenurilor unde au loc şi investiţiile în infrastructură. Există un interes legitim al constructorilor de a obţine aceste agregate minerale, pietrişul practic, ca să poată să fie folosit în construcţii. Este legitim să obţină astfel de materiale altfel nu pot realiza aceste lucrări”, a explicat ministrul Mediului.
Ea a adăugat că atunci când din cele 1200 de iazuri au fost realizate numai 10% ”asta înseamnă că de acolo au fost luate agregatele minerale, dar la final nu s-a ajuns să se realizeze efectiv şi punerea în siguranţă şi măsurile de mediu care ar fi trebuit să fie implementate”.
Buzoianu a precizat ca este pericolul când acele exploatări ajung abandonate.
”Exploatările acestea care ajung să fie de cele mai multe ori cratere abandonate, exploatări abandonate sunt un pericol inclusiv pentru destabilizarea solului, pentru regimul hidrogeologic, inclusiv afectează pânza freatică. Am avut zone în care comunităţile s-au trezit că nu mai aveau apă în fântâni din cauza acestor exploatări şi de balastiere, dar şi de iazuri piscicole. În apropierea acestor infrastructuri bineînţeles există şi poduri, există drumuri, lucrări hidrotehnice. Au existat cazuri în care au fost afectate aceste lucrări de către iazurile piscicole care s-au desfăşurat mult prea excesiv în zona respectivă”, a mai declarat ministrul Mediului.
Ea a precizat că oficial, în ultimii 10 ani, s-au extras prin iazuri piscicole 230 de milioane de metri cubi de agregate, dar că în realitate această cantitate a fost mult mai mare, aşa cum a rezultat în urma controalelor făcute de autorităţile de mediu în zonele respective.
Buzoianu a mai afirmat ce se întâmplă cu aceste gropi care sunt abandonate ulterior.
”Fie rămân nişte cratere cu apă care pun după aia în pericol, am avut deja cazuri în care în ultimii ani de zile oameni au murit înotând în astfel de iazuri care nu erau realizate conform legislaţiei. Avem în momentul de faţă inclusiv situaţia unor astfel de iazuri în care s-a îngropat apoi o cantitate semnificativă de deşeuri şi ulterior s-a acoperit cu pământ. Deci acolo şi au fost găsite astfel de cazuri, în practică au fost date amenzi pentru astfel de cazuri”, a mai transmis ministrul Mediului.
Diana Buzoianu propune modificarea legislaţiei în acest caz.
”În primul rând vrem să modificăm legislaţia ca să nu se mai poată prelungi ani de zile cum se întâmplă astăzi. Craterele acestea pot să aibă autorizaţii şi peste 10. Avem sute de autorizaţii care au fost date chiar din 2015 începând şi până momentul de faţă în continuare sunt folosite pentru exploatarea balastului fără să fie creat în acea zonă un iaz piscicol, aşa cum s-a luat autorizaţia cu 10 ani în urmă. Deci vom limita termenul pentru prelungirea acestor autorizaţii”, a explicat Diana Buzoianu.
Ea a mai subliniat că este legitimă nevoia constructorilor de a avea acces la agregate minerale, dar că aceste lucruri trebuie să fie realizate în mod corect.
”Este absolut legitimă nevoia constructorilor de a avea acces la agregate minerale, la pietriş, pentru că altfel nu îşi pot desfăşura activităţile, dar şi aceste lucruri trebuie să fie făcute corect, fără să fie folosite paravane legislative, de fapt care apoi să ne pună pe noi toţi în pericol”, a mai afirmat Diana Buzoianu.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
