Tribunalul Bucureşti este aşteptat, marţi, să ia o decizie în cazul cererii fostului candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu de a beneficia de o măsură preventivă mai blândă – arest la domiciliu sau control judiciar – în dosarul de înşelăciune în valoare de 1,1 milioane de euro. Judecătorul care trebuia să hotărască luni dacă Georgescu rămâne sau nu în arest a amânat pronunţarea, fiind vorba despre acelaşi magistrat care a respins iniţial propunerea procurorilor de arestare preventivă a acestuia şi l-a plasat sub control judiciar. Decizia a fost contestată la instanţa superioară, care a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a fostului candidat la Preşedinţie.
În 29 septembrie, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au decis arestarea preventivă, pentru 30 de zile, a lui Călin Georgescu, acuzat de înşelăciune în valoare de 1,1 milioane de euro, precum şi a omului de afaceri Ionel Rusen.
Curtea de Apel Bucureşti a explicat, în motivarea deciziei prin care Georgescu a fost arestat preventiv, de ce a considerat insuficient controlul judiciar dispus iniţial de Tribunalul Bucureşti. Potrivit judecătorilor, există o suspiciune rezonabilă că Georgescu ar fi comis infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, dar şi indicii privind pregătiri pentru a părăsi ţara. Unul dintre cei trei judecători a avut însă o opinie separată şi a considerat că arestarea preventivă nu este justificată, argumentând că intenţia de a cumpăra o locuinţă în străinătate nu o dovedeşte şi pe cea de a fugi din ţară.
Potrivit anchetatorilor, în cursul lunii septembrie 2021, Georgescu, Rusen şi un cetăţean italian au constituit un grup infracţional organizat care a acţionat în mod coordonat sub autoritatea liderului – cetăţean român, în vârstă de 64 de ani – în special pe teritoriul României, dar şi al Marii Britanii „în scopul obţinerii de foloase patrimoniale injuste”.
Probatoriul administrat până în prezent a arătat că, începând cu luna septembrie 2021, în cadrul unor întâlniri organizate în Bucureşti şi judeţul Argeş, iar ulterior pe teritoriul Marii Britanii, membrii grupului infracţional organizat au indus în eroare o persoană vătămată că ar putea obţine o finanţare de 6.000.000 de euro prin încheierea unui contract de creditare cu o instituţie bancară, sub condiţia depunerii unei garanţii. În aceste condiţii, făptuitorii au determinat victima să transfere peste 1.000.000 de euro.
Ulterior, sub pretextul că se poate majora creditarea la suma de 15.000.000 de euro, cu condiţia depunerii unei garanţii suplimentare, aceştia au determinat victima să transfere o nouă sumă, de 100.000 de euro.
Persoana vătămată a înregistrat un prejudiciu total de peste 1,1 milioane de euro.
În 7 octombrie, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au anunţat că au pus sechestru pe mai multe conturi bancare deschise pe numele lui Călin Georgescu, după ce puseseră sechestru şi pe vila din Mogoşoaia a fostului candidat la alegerile prezidenţiale.
Călin Georgescu mai este cercetat în alte două dosare penale, în ambele fiind trimis în judecată. Un dosar este cel în care a fost trimis în judecată, alături de fostul mercenar Horaţiu Potra şi de alţi 20 de inculpaţi, pentru destabilizarea României, Georgescu fiind acuzat de complicitate la tentativă de comitere a unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi comunicarea de informaţii false, în formă continuată, iar Horaţiu Potra de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi nerespectarea regimului materiilor explozive. La termenul de luni, 28 octombrie, instanţa a amânat cauza pentru 12 octombrie.
Călin Georgescu a fost trimis în judecată într-un alt dosar în care este acuzat de propagandă legionară şi de promovare, în public, a unor persoane vinovate de genocid şi de crime de război.
În 3 aprilie, Georgescu a scăpat definitiv de controlul judiciar, la mai bine de un an de la instituirea acestei măsuri preventive, după ce Tribunalul Bucureşti i-a admis contestaţia şi a desfiinţat în parte hotărârea Judecătoriei Sectorului 1, care decisese să-i menţină măsura preventivă.