Fostul candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu scapă definitiv de controlul judiciar, după mai bine de un an, după ce Tribunalul Bucureşti i-a admis contestaţia şi a desfiinţat hotărârea Judecătoriei Sectorului 1, care decisese să-i menţină măsura preventivă, în dosarul în care Georgescu este acuzat de propagandă legionară şi de promovare, în public, a unor persoane vinovate de genocid şi de crime de război.
„Admite contestaţia formulată de contestatorul inculpat Georgescu Călin împotriva încheierii pronunţate de către judecătorul din cadrul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti la data de 26.03.2026, în dosarul nr. 24185/299/2025/a3. Desfiinţează în parte încheierea din data de 26.03.2026, pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, în dosarul nr. 24185/299/2025/a3 şi rejudecând: (…) constată legalitatea măsurii preventive a controlului judiciar dispuse faţă de inculpatul sus-menţionat. Dispune revocarea măsurii controlului judiciar luată faţă de inculpatul sus-menţionat”, se arată în soluţia pe scurt a Tribunalului Bucureşti.
Decizia de vineri a instanţei este definitivă.
Fostul candidat la Preşedinţie Călin Georgescu a fost trimis în judecată sub control judiciar, în 2 iulie 2025, de către Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată (5 acte materiale).
Din rechizitoriu a reieşit că, în perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, la diferite intervale de timp, în 16 iunie 2020, în septembrie 2020, în 2 octombrie 2021, în 1 septembrie 2024 şi în 16 mai 2025, inculpatul a promovat în public, prin diverse mijloace, idei, concepţii şi doctrine fasciste, legionare şi xenofobe, precum mobilizarea în masă a naţiunii în vederea regenerării şi renaşterii acesteia prin palingeneză – crearea omului nou, sub cupola misticismului creştin ortodox, inclusiv prin acceptarea implicită a folosirii unor mijloace violente, necesitatea emergenţei unui lider carismatic, predestinat şi autoritar, apt să pună în operă acest proces, glorificarea excesivă a trecutului istoric prin contrast cu situaţia prezentă, caracterizată de afectarea profundă a demnităţii comunităţii naţionale şi de plasare a acesteia în sfera statutului de victimă, ca urmare a acţiunilor unor inamici ai statului, artificial identificaţi sub forma unor actori statali externi, ultranaţionalismul populist având la bază un nucleu mitic creştin şi cultul mareşalului Ion Antonescu, persoană condamnată definitiv pentru crime de război, elogiindu-l pe acesta, prezentându-l drept erou naţional şi imitând, aproape până la identitate, nu doar cuvintele, ci şi gesturile şi tonul vocii sale.
De asemenea, Georgescu ar fi făcut salutul legionar cu ocazia unui discurs susţinut în faţa unei mulţimi de protestatari la adresa restricţiilor impuse în contextul pandemiei de coronavirus, organizat în Piaţa Universităţii din Bucureşti, în 2 octombrie 2021, se mai arată în rechizitoriu.
În mod concret, notează anchetatorii, inculpatul a afirmat de-a lungul timpului, în interviuri, declaraţii ori postări în mediul online, consecvenţa sa ideologică pro-legionară/legăturile în mediul neolegionar cu promotori ai ideologiei neolegionare, cu scopul de a produce o schimbare de percepţie cu privire la încadrarea istorică a Mişcării Legionare într-o încercare de normalizare şi revitalizare a legionarismului şi a figurilor istorice conexate acestei ideologii, sens în care acesta a făcut mai multe afirmaţii cu caracter elogiativ şi laudativ la adresa lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu, Ion Moţa ş.a.
Rechizitoriul a fost trimis Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, instanţă competentă să judece cauza în fond.
Într-un alt dosar, Călin Georgescu este acuzat, alături de mercenarul Horaţiu Potra, de fiul şi de nepotul acestuia, precum şi de alţi 18 inculpaţi, de acţiuni împotriva ordinii constituţionale. În 21 ianuarie, aceştia au fost duşi la Curtea de Apel Bucureşti, unde un judecător a analizat, în cameră preliminară, probe şi înscrisuri depuse la dosar. La termenul din 22 decembrie 2025, judecătorul de cameră preliminară a încuviinţat cererea formulată de Horaţiu Potra privind depunerea la dosar a unui stick de memorie care conţine două înregistrări video şi a dispus citarea unui martor-asistent la percheziţia din 26 februarie 2025 de la locuinţa din Mediaş a lui Potra. Curtea de Apel Bucureşti a stabilit termen la 11 februarie.
