De miercuri, 8 octombrie, pelerinii care ajung la Iași vor avea prilejul să se închine atât la moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, cât și la cele ale Sfântului Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului. Sărbătoarea hramului Sfintei Cuvioase Parascheva va fi marcată, ca în fiecare an, pe 14 octombrie.
În fiecare an, la jumătatea lunii octombrie, Iașul devine punctul de atracție pentru mii de pelerini din țară și din străinătate, care vin să o cinstească pe Sfânta Ocrotitoare a Moldovei, transformând orașul într-un veritabil centru spiritual al ortodoxiei.
Programul hramului Sfânta Parascheva 2025: Când începe pelerinajul de la Iași
„Pelerinii care vor veni la Iași se vor putea închina atât la moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, cât și la moaștele Sfântului Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului, aduse din Grecia. Câteva repere din programul hramului:
- Miercuri, 8 octombrie, ora 6:30 – scoaterea în procesiune a sfintelor moaște și depunerea pe baldachinul din fața Catedralei Mitropolitane;
- Duminică, 12 octombrie, ora 19:00 – procesiunea „Calea Sfinților”, pe traseul: Catedrala Mitropolitană – str. I. C. Brătianu – str. Cuza Vodă – str. Armeană – str. Costache Negri – pietonalul Ștefan cel Mare și Sfânt – Catedrala Mitropolitană;
- Marți, 14 octombrie, ora 9:00 – Sfânta Liturghie pe pietonalul Ștefan cel Mare și Sfânt.”, a declarat pentru Digi24 preotul Lucian Apopei, director de comunicare al Arhiepiscopiei Iașilor
(Programul complet urmează să fie stabilit până la sfârșitul lunii septembrie/începutul lunii octombrie)
Ce sfinte vor fi aduse în acest an la Iași, de Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva
În 2025, pelerinii care vor veni să aducă un omagiu de rugăciune și cinstire Sfintei Cuvioase Parascheva, se vor putea închina şi la un fragment din moaștele Sfântului Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului, aduse de la biserica mitropolitană din Tesalonic.
Acestea vor fi aşezate spre închinare, ca de obicei, alături de racla cu sfintele moaşte ale ocrotitoarei Moldovei în baldachinul special amenajat din curtea Catedralei Mitropolitane.
Cine a fost sfânta Parascheva
Cuvioasa Parascheva s-a născut la Epivat, (astăzi Selimpașa, Turcia) la sfârșitul secolului al X-lea, din părinți creștini, cu situație bună financiară. Potrivit unor mărturii târzii ale oamenilor, Cuvioasa mergea la biserică de la vârste fragede și, pe când avea doar 10 ani, auzind în biserică Evanghelia după Marcu, versetul „Oricine voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea sa şi să-Mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34), a început să împartă hainele pe care le purta tuturor oamenilor nevoiași. Astfel, a devenit un obicei să ofere oamenilor haine și să ajute în orice moment, contrar opiniilor părinților ei.
Potrivit însemnărilor care au fost preluate și în sinaxarele bisericești (cărțile care cuprind viețile sfinților), după ce i-au murit părinții Sfintei, aceasta a împărțit nevoiașilor toată averea care i se cuvenea din familie.
A avut o viață grea, plină de încercări, a stat la Constantinopol, apoi la Heracleea, în apropierea Mării Negre, la Ierusalim și în pustiul Iordanului. Sfârșitul vieții a găsit-o în locurile natale, în localitatea de baștină, fără ca nimeni să o recunoască. După ani de chinuri, perioadă de post și suferință fizică, Parascheva a murit în Epivat și a fost înmormântată ca un strain, fără ca mormântul să îi fie cunoscut mulți ani care au urmat.
Potrivit scrierilor vechi, descoperirea trupului sfințit a fost o întâmplare miraculoasă, generată de moartea unui marinar în timp ce naviga alături de alți camarazi. Aceștia din urmă au decis să îi arunce celui decedat trupul în mare, iar valurile au adus la mal corpul marinarului. Un călugăr a descoperit trupul neînsuflețit al marinarului și s-a hotărât să sape o groapă pentru a-l înmormânta. Când au săpat, au descoperit trupul întreg, fără urme, al unei femei. Călugărul împreună cu alți creștini au depus trupul marinarului lângă cel al femei și au plecat.
Potrivit scrierilor bisericești, peste noapte, în visele unuia dintre credincioși pe nume Gheorghe, și al unei femei, a apărut însăși Sfânta Parascheva, în chip de împărăteasă, care a cerut ca trupul ei să fie mutat la loc de cinste. Atunci, credincioșii au dus trupul Cuvioasei în biserica Sfinții Apostoli din Epivat. Aici, vreme de 200 de ani au stat moaștele Cuvioasei, urmând ca mai târziu, din cauza schimbărilor politice din Imperiul Bizantin, racla sfântă să fie mutată în mai multe zone din imperiu.
Moaștele au ajuns la Tărnovo (un oraș istoric din Bulgaria), apoi la Belgrad, Constantinopol și mai multe biserici din oraș. Vasile Lupu, citirorind la Iași, la “Biserica Sfinții Trei Ierarhi”, a făcut demersurile necesare la Patriarhia din Constantinopol ca moaștele Sfintei Parascheva să fie strămutate la Iași. Moastele Cuvioasei Parascheva au fost aduse in Moldova de domnitorul Vasile Lupu (1634-1653) și așezate pe 14 octombrie 1641, în Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi“. În anul 1887, moaștele Sfintei au fost mutate în Catedrala Mitropolitană din Iași.
Editor : Camelia Sinca
