Close Menu
Gardianul Zilnic
  • Stiri Locale
  • Lumea
  • Politică
  • Afaceri
  • Social
  • Educație
  • Justiție
  • Sănătate
  • Sport
  • Comunicat de Presă
  • Tendințe
Trending

Video Mugur Mihăescu (AUR) a primit bani pentru chirie în București, deși are casă în Ilfov: Nu știam ce conţine acea diurnă şi pentru ce e

iunie 30, 2025

News Alert Guvernul a adoptat ordonanța de urgență care taie sporul de condiții vătămătoare pentru bugetari

iunie 30, 2025

Incident într-un parc de distracţii din Bacău – Martorii au surprins momentul în care o bucată dintr-o instalaţie s-a desprins în timpul funcţionării şi a căzut – VIDEO

iunie 30, 2025

Rusia, acuzată că a răpit aproape 35.000 de copii ucraineni. „E ceva comparabil cu ce au făcut naziștii în Polonia”

iunie 30, 2025

Video Proteste la Ministerul Finanțelor și Ministerul Fondurilor Europene. Angajații au oprit lucrul, nemulțumiți de tăierea sporurilor

iunie 30, 2025
Facebook X (Twitter) Instagram
Povești Web
Facebook X (Twitter) Instagram
Gardianul Zilnic
Abonati-va
  • Stiri Locale
  • Lumea
  • Politică
  • Afaceri
  • Social
  • Educație
  • Justiție
  • Sănătate
  • Sport
  • Comunicat de Presă
  • Tendințe
Gardianul Zilnic
Home » Câți români se află „în risc de sărăcie” conform ultimelor date oficiale. Cele mai afectate zone din România
Social

Câți români se află „în risc de sărăcie” conform ultimelor date oficiale. Cele mai afectate zone din România

By Sala de Presăiunie 30, 2025
Facebook Twitter Pinterest LinkedIn Email Telegram Tumblr WhatsApp Copy Link
Share
Facebook Twitter LinkedIn Pinterest Email

Numărul persoanelor aflate „în risc de sărăcie” este în scădere conform cifrelor furnizate de INS.

Numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie s-a ridicat, în anul 2024, la 3,595 milioane, mai puţine cu 375.000 faţă de anul 2023, reprezentând o scădere procentuală a numărului persoanelor sărace cu 9,4%, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), potrivit cărora aproape unul din cinci români era afectat de sărăcie, scrie News.ro.

„19% din populaţia rezidentă trăia într-o gospodărie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent; peste 1 din 6 (17,2%) persoane a fost afectată de deprivare materială şi socială severă; 615.000 persoane de până la 65 de ani (4,3%) trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii”, arată datele INS.

Estimată pe baza veniturilor totale disponibile, exclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii ale gospodăriei, rata sărăciei relative (AROP) a fost în anul 2024 de 19%, în scădere cu 2,1 puncte procentuale faţă de anul precedent.

În valori absolute, numărul persoanelor sărace a fost, în anul 2024, de 3.595.000 persoane, mai puţine cu 375.000 persoane faţă de anul 2023, reprezentând o scădere procentuală a numărului persoanelor sărace cu 9,4%.

Rata sărăciei pe sexe a fost în 2024 mai ridicată în rândul femeilor cu 0,1 puncte procentuale decât în rândul bărbaţilor (19% faţă de 18,9%). Cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a întâlnit în rândul persoanelor de 0-17 ani (26,2%) şi a celor de 18-24 ani (22,2%).

Rata sărăciei persoanelor care trăiau în gospodării cu minori şi tineri de 18-24 ani dependenţi a fost 22,6% în anul 2024 (în scădere cu 2,5 puncte procentuale faţă de anul 2023), dar mai mare cu 8,6 puncte procentuale decât cea a persoanelor care trăiesc în gospodării fără minori şi tineri dependenţi.

Transferurile sociale joacă un rol important în scăderea ratei sărăciei. Dacă în anul 2024 nu s-ar fi plătit pensiile şi celelalte transferuri sociale, două cincimi din populaţie (41,4%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative3 şi în mod evident situaţia s-ar fi înrăutăţit în cazul persoanelor vârstnice (de 65 de ani şi peste) care, într-o proporţie de 84,8%, ar fi fost în stare de sărăcie relativă. Aceeaşi situaţie s-ar fi înregistrat şi la persoanele aflate în grupa de vârstă 55-64 de ani, dar într-o proporţie mai redusă, de 43,6%.

Deprivare materială

Lipsa acută a resurselor financiare face ca unele persoane să nu îşi poată permite deţinerea unor bunuri, efectuarea unor plăţi sau consumul unor produse care, în stadiul actual de dezvoltare economico-socială, reprezintă un minimum de elemente necesare unui trai decent. În anul 2024, rata de deprivare materială şi socială severă a fost de 17,2%, în scădere cu 2,6 puncte procentuale faţă de anul anterior.

Numărul total al persoanelor afectate de deprivare materială şi socială severă a fost în anul 2024 de 3.266.000 persoane, femeile fiind mai afectate (52,9%), faţă de bărbaţi (47,1%.) Deprivarea materială şi socială severă afectează cu intensitate diferită populaţia în funcţie de grupa de vârstă şi veniturile gospodăriei.

În anul 2024, incidenţa deprivării materiale şi sociale severe este mai ridicată, în principal, la persoanele în vârstă de până la 18 ani (21,2%) şi la persoanele vârstnice de 65 de ani şi peste (19,6%).

Intensitatea foarte redusă a muncii

În anul 2024, dintre persoanele în vârstă de până la 65 de ani, 615.000 s-au aflat în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii (gospodării în care persoanele adulte în vârstă de muncă au desfăşurat activităţi care au solicitat mai puţin de 20% din potenţialul lor de muncă). Comparativ cu anul precedent, ponderea persoanelor aflate în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii a scăzut cu un 0,9 puncte procentuale (4,3% faţă de 5,2%).

Distribuţia pe sexe a acestor persoane arată că numărul femeilor l-a depăşit pe cel al bărbaţilor în anul 2024 cu 89.000 persoane. Ponderea persoanelor în vârstă de până la 65 ani care trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii este mai mare în cazul femeilor comparativ cu cel al bărbaţilor cu 1,4 puncte procentuale (5% dintre femei, faţă de 3,6% dintre bărbaţi).

Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială

Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a fost de 27,9%, în anul 2024, corespunzătoare unui număr de 5,3 milioane persoane.

Faţă de anul 2023, se constată o descreştere a valorii indicatorului, cu 4,1 puncte procentuale, reprezentând o scădere cu 739.000 persoane. Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială afectează mai mult femeile decât bărbaţii (28,4% dintre femei şi 27,4% dintre bărbaţi). Vârsta joacă un rol important, indicatorul AROPE fiind, în anul 2024, mai mare la persoanele de 0-17 ani (33,8%) şi la tinerii în vârstă de 18-24 ani (31,3%) şi mai scăzut la persoanele de 25-49 ani (22,9%).

Ponderea persoanelor în vârstă de 65 de ani şi peste care se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială a fost de 29,3%. În anul 2024, din totalul persoanelor ocupate, în vârstă de 18 ani şi peste, 17,3% s-au situat în risc de sărăcie sau excluziune socială, faţă de 37,5% din totalul persoanelor neocupate, din aceeaşi categorie de vârstă. Persoanele care trăiau în gospodării fără minori şi tineri de 18-24 ani dependenţi au un risc mai mic de sărăcie sau excluziune socială (24,5%), în comparaţie cu persoanele care trăiau în gospodării cu minori şi tineri de 18-24 ani dependenţi (30,4%).

Incidenţa cea mai mare a indicatorului AROPE, în anul 2024, s-a înregistrat la gospodăriile formate din doi adulţi cu trei sau mai mulţi copii dependenţi (50,9%), urmată de cea a gospodăriilor cu trei sau mai mulţi adulţi cu copii (37,2%) şi a gospodăriilor monoparentale, cu o incidenţă de 36,5%.

În cazul gospodăriilor fără minori şi tineri de 18-24 ani dependenţi, cea mai mare incidenţă s-a regăsit în rândul gospodăriilor formate dintr-o persoană singură (34,7%), comparativ cu 17,6% în cazul gospodăriilor cu trei sau mai mulţi adulţi.

Profil regional

Riscul de sărăcie sau excluziune socială este inegal distribuit şi în profil regional. Cea mai mare rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (39,7%), urmată îndeaproape de regiunea Sud-Vest Oltenia (35,1%), iar cea mai mică rată s-a observat în regiunea Bucureşti-Ilfov (12%).

Intersecţia componentelor indicatorului AROPE oferă informaţii pentru analiza detaliată a impactului fiecăreia dintre cele trei componente asupra evoluţiei indicatorului compus.

Din cele 5,3 milioane persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială, 3.595.000 persoane se aflau în risc de sărăcie, cea mai frecventă dintre cele trei situaţii. Unele dintre persoanele aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială se află doar într-una din cele trei situaţii. Astfel, aproximativ 1.789.000 persoane se aflau doar în risc de sărăcie, dar nu se aflau în celelalte două situaţii, în deprivare materială şi socială severă şi nu trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii, 1.596.000 persoane erau numai deprivate material şi social sever şi 82.000 persoane trăiau în gospodării cu intensitate foarte scăzută a muncii, nefiind afectate de celelalte două situaţii.

Privind la intersecţia a două câte două dintre componentele indicatorului AROPE, se observă că 1.294.000 persoane se aflau în risc de sărăcie şi erau deprivate material şi social sever, 157.000 persoane se aflau în risc de sărăcie şi trăiau în gospodării cu intensitate foarte scăzută a muncii, iar cele mai puţine persoane, 21.000 persoane, trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii şi erau deprivate material şi social sever. Aproximativ 355.000 persoane s-au confruntat simultan cu toate cele trei situaţii: cu alte cuvinte, erau expuse riscului de sărăcie, se aflau în stare de deprivare materială şi socială severă şi trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii.

Editor : S.S.

Share. Facebook Twitter Pinterest LinkedIn Tumblr Email

Continua să citești

News Alert Guvernul a adoptat ordonanța de urgență care taie sporul de condiții vătămătoare pentru bugetari

Video&Foto Accident între două microbuze şi un autoturism în Bihor. Cinci persoane, transportate la spital

Șoferii care vor plăti mai mult după eliminarea plafonării RCA și localitățile în care tarifele ar putea să scadă

Nazare: Am trăit pe datorie. Să avem curajul schimbării, este singura cale prin care România poate merge mai departe

Peste 82% dintre români cred că ar trebui crescute cheltuielile în educație. În ce alte domenii trebuie să investească statul (sondaj)

ANI a descoperit trei cazuri de incomptabilitate în 300 de declarații de avere depuse de consilieri locali, în ultimii 3 ani

Foto „Bucureștiul cu bulină roșie” (I). Cum știm dacă blocul în care locuim ar putea fi avariat la un mare cutremur

Video Protest spontan al salariaților ANAF din Cluj, nemulțumiți de tăierea sporurilor

Video Sindicatele au ședință astăzi pentru a stabili noi proteste, din cauza ordonanței „austerității”

Alegerile Editorului

News Alert Guvernul a adoptat ordonanța de urgență care taie sporul de condiții vătămătoare pentru bugetari

iunie 30, 2025

Incident într-un parc de distracţii din Bacău – Martorii au surprins momentul în care o bucată dintr-o instalaţie s-a desprins în timpul funcţionării şi a căzut – VIDEO

iunie 30, 2025

Rusia, acuzată că a răpit aproape 35.000 de copii ucraineni. „E ceva comparabil cu ce au făcut naziștii în Polonia”

iunie 30, 2025

Video Proteste la Ministerul Finanțelor și Ministerul Fondurilor Europene. Angajații au oprit lucrul, nemulțumiți de tăierea sporurilor

iunie 30, 2025

Ce s-a decis în privința evaziunii fiscale în prima ședință CSAT prezidată de Nicușor Dan. Războiul din Ucraina, pe ordinea de zi

iunie 30, 2025

Cele mai recente știri

Video&Foto Accident între două microbuze şi un autoturism în Bihor. Cinci persoane, transportate la spital

iunie 30, 2025

Cel puţin 935 de persoane, inclusiv 132 de femei şi 38 de copii, ucise în Războiul între Israel şi Iran, anunţă puterea judiciară iraniană

iunie 30, 2025

„Nunta roșie” și operațiunea „Narnia”: De ce atacurile riscante ale Israelului asupra Iranului au fost aproape să eșueze

iunie 30, 2025
Facebook X (Twitter) Pinterest TikTok Instagram
© 2025 Gardianul Zilnic. Toate drepturile rezervate.
  • Politica de Confidențialitate
  • Termeni și Condiții
  • Contactează

Type above and press Enter to search. Press Esc to cancel.