Ministrul Mediului, Apelor și Fechet a menţionat joi că, în privinţa trasabilităţii şi managementului deșeurilor trebuie luate „nişte decizii foarte curajoase”, după ce a survolat digurile de apărare la Dunăre și a constatat că „aproape în fiecare comună” exista un depozit ilegal de deșeuri.
„Luni am participat alături de colegii de la Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă la o misiune de verificare şi de survol a digurilor de apărare la Dunăre. Avem aproape 1.200 km de astfel de lucrări. Din aer, aproape în fiecare comună, am văzut câte un depozit ilegal de deşeuri. Am identificat probabil zeci, dacă nu sute, de astfel de depozite ilegale, fie de deşeuri din construcţii şi demolări, fie de alte tipuri de deşeuri. Eu cred că va trebui să luăm nişte decizii foarte curajoase în ceea ce priveşte trasabilitatea deşeurilor, managementul acestora, mecanisme cum ar fi Plăteşte pentru cât arunci. Aceste lucruri vor trebui completate de un efort suplimentar făcut de autorităţile locale. Ceea ce facem la minister în legătură cu achiziţia de insule digitalizate, în care putem să ştim cine şi cât aruncă la gunoi, şi mai ales centrele de colectare cu acord voluntar, este extrem de benefic. Astăzi, în mare parte dintre cele peste 3.000 de localităţi din România, dacă vrei să-ţi schimbi canapeaua, şifonierul, televizorul, cauciucurile de la maşină sau faci curăţenie în baie, schimbi gresia, de cele mai multe ori cetăţenii fie nu ştiu, fie nu au cum să se debaraseze de acele lucruri. În cel mai bun caz merg şi le lasă la ghena de gunoi, lucru care dă bătăi de cap inclusiv salubristului”, a explicat ministrul, citat de Agerpres.
Totodată, Sistemul Garanţie-Returnare (SGR) a avut o performanţă de 78%, în luna august, însă dincolo de succesul acestui sistem, suntem obligaţi să fim ambiţioşi şi pe celelalte fracţii de deşeuri, a declarat ministrul Fechet.
„Dincolo de toate disfuncţionalităţile, de toate micile probleme, de toate cozile la care fiecare român a stat în perioada verii pentru a înapoia PET-uri sau alte tipuri de ambalaje, Sistemul Garanţie-Returnare a avut o performanţă, în luna august, de 78%. Dacă îndrăznim să comparăm acest procent cu tot ceea ce a reuşit în ultimii 30 de ani în sistemul public de salubritate din România, vom constata că este incomparabil. Avem foarte mulţi ani la rând în care am rămas încremeniţi într-o cifră absolut ruşinoasă pentru România. Cred că suntem obligaţi, dovedind prin Sistemul Garanţie-Returnare că se poate atunci când inovezi, când ai curajul să iei anumite decizii ca în managementul deşeurilor municipale, şi în managementul celorlalte fluxuri de material reciclabil pentru care există o responsabilitate a producătorilor, care nu fac parte din SGR, pentru fracţie biodegradabilă. O treime din cele şase milioane de tone de deşeuri pe care România le produce anual face parte din această fracţie. Nu mai vorbim despre construcţii şi demolări, despre deşeuri voluminoase şi alte tipuri de materiale”, a spus Fechet.
Oficialul a admis faptul că SGR rezolvă o mică parte din întregul sistem al gestionării deşeurilor în România.
„Ceea ce vreau să subliniez este că suntem pe deplin conştienţi că, dincolo de succesul Sistemului de Garanţie-Returnare, înţelegem cât de puţin rezolvă acest sistem. Cred că suntem obligaţi să fim ambiţioşi în continuare şi pe celelalte fracţii. Cred că România are un potenţial formidabil şi mă bucur să văd mai nou că se deschid noi şi noi capacităţi de reciclare în România, fie că discutăm despre plastic, fie că discutăm despre sticlă. Sper să existe acest lucru şi la aluminiu”, a afirmat ministrul Mediului.
Editor : M.L.