Clostridioides difficile (cunoscută și sub denumirea de Clostridium difficile, ICD) este o bacterie patogenă responsabilă de infecții ale intestinului gros (colon), cu un impact semnificativ asupra sănătății publice. Infecția se poate transmite prin contact direct cu persoane infectate sau poate apărea ca urmare a administrării prelungite de antibiotice, care dezechilibrează flora intestinală normală. Adrian Marinescu, medic infecționist, a explicat pentru Digi24 de ce este esențială aplicarea unor măsuri riguroase de prevenție împotriva bacteriei, precum și adoptarea unor scheme terapeutice atent monitorizate.

Clostridioides difficile este o bacterie anaerobă, oportunistă și neinvazivă, caracterizată printr-o capacitate ridicată de formare a sporilor (celule microscopice prin care unele organisme se reproduc asexuat și se răspândesc, putând avea și rol de formă de rezistență pentru supraviețuire în condiții nefavorabile de mediu)

Ce este bacteria Clostridioides Difficile

„Este vorba despre o bacterie oportunistă, ceea ce înseamnă că infecția poate provoca probleme de sănătate în rândul persoanelor vulnerabile, în special al celor cu un sistem imunitar slăbit. În această categorie se regăsesc, în principal, persoanele în vârstă, precum și cele care suferă de afecțiuni cronice, indiferent de natura acestora.

„Termenul corect, medical, pentru această bacterie este Clostridioides difficile, chiar dacă se cunoaște și sub denumirea de Clostridium difficile.”, a explicat pentru Digi24 Adrian Marinescu, medic infecționist și managerul Institutului de Boli Infecțioase „Matei Balș” din Capitală

În cazul persoanelor vulnerabile, boala este adesea dificil de tratat

„În cazul acestei bacterii, trebuie luați în considerare doi factori esențiali. Primul vizează riscul crescut de infecție, care poate evolua către forme severe, cu posibile complicații renale, afectarea altor organe și, în situații grave, chiar sepsis. Persoanele cu spitalizări de lungă durată sau cele care au urmat tratamente îndelungate cu antibiotice se află în această categorie de risc.

Al doilea aspect de avut în vedere este faptul că, în cazul persoanelor vulnerabile, boala este adesea dificil de tratat. Evoluția prelungită și tendința de recădere fac ca fiecare nou episod de infecție să fie tot mai greu de controlat. În astfel de situații, se poate ajunge până la epuizarea opțiunilor terapeutice, ceea ce limitează semnificativ posibilitățile de tratament pentru acești pacienți.”, a adăugat medicul infecționist

Care sunt simptomele infecției și cum se transmite bacteria Clostridioides Difficile

„Boala se poate manifesta diferit. Astfel, o persoană cu un sistem imunitar echilibrat poate dezvolta o formă ușoară sau chiar asimptomatică, în timp ce o altă persoană infectată se poate confrunta cu o evoluție severă a bolii.

Majoritatea persoanelor care contractează această infecție sunt asimptomatice sau nu prezintă forme clinice grave. Similar situației întâlnite în cazul infecției cu Serratia marcescens, și infecția provocată de bacteria Clostridioides difficile determină agravarea stării de sănătate în special în rândul persoanelor vulnerabile.

Transmiterea bacteriei are loc pe cale digestivă, prin mecanism fecal-oral, inclusiv prin consumul de lichide contaminate. Un aspect esențial este faptul că infecția se răspândește cu ușurință între persoanele care utilizează aceeași toaletă. (Atunci când mai multe persoane dintr-o locuință sau dintr-o comunitate folosesc aceeași toaletă, riscul de transmitere a infecției crește considerabil.) Din acest motiv, apar frecvent focare la nivel familial sau în rândul persoanelor care intră în contact direct cu cei infectați.”, a adăugat medicul specialist

  • (Transmiterea bolii se poate produce în orice mediu contaminat prin pătrunderea bacteriei în intestinul respectivei persoane, colonizare)

Cele mai frecvente și comune simptome asociate infecției cu Clostridium Difficile sunt: scaune moi, mai multe scaune diareice pe zi, dureri sau crampe abdominale. În cazurile severe pot exista simptome precum: diaree apoasă, durere abdominală severă, deshidratare, febră.”, a mai precizat medicul infecționist Adrian Marinescu

Tratamentul trebuie adaptat în funcție de nevoile fiecărui pacient

„Orice formă de tratament trebuie privită în ansamblu, cu o strategie care să depășească gestionarea cazului imediat. Este necesar un plan de acțiune pe termen mai lung, care să sprijine pacientul și să prevină recăderile. (Nu este suficient să tratezi un caz pe moment)

De exemplu, unui pacient care a trecut printr-un episod de infecție i se recomandă evitarea, pe cât posibil, a tratamentelor cu antibiotice pentru o perioadă de minimum șase luni. În situația în care o altă afecțiune impune administrarea de antibiotice, pacientul trebuie să informeze medicul despre episodul anterior de boală. Astfel, se pot adopta măsuri speciale, personalizate, menite să reducă riscul reapariției infecției.”, a mai adăugat medic specialist

Reapariția bolii trebuie gestionată cu atenție

„O situație care necesită o atenție deosebită este reapariția bolii. Chiar dacă un pacient a fost tratat corespunzător în urma primului episod, administrarea ulterioară de antibiotice pentru alte afecțiuni poate favoriza o nouă recădere, ceea ce reprezintă o problemă majoră în gestionarea acestei infecții.

Diagnosticul se stabilește prin teste de laborator specifice, inclusiv prin coproculturi (culturi realizate din probe de scaun). În cazul pacienților care se prezintă la spital cu simptomatologie persistentă, precum scaune frecvente și moi sau dureri abdominale, infecția cu Clostridioides difficile trebuie luată în considerare ca diagnostic diferențial.”, conchide Adrian Marinescu, medic infecționist

Acest articol nu înlocuiește sfaturile unui medic specialist. Orice schemă de tratament trebuie să vină din partea unei persoane autorizate.

Share.
Exit mobile version