Contribuția pentru cogenerare de înaltă eficiență, cunoscută drept „taxa de cogenerare”, apare pe facturile tuturor consumatorilor de energie electrică din România. Scopul său inițial a fost să sprijine centralele care produc simultan energie electrică și termică, cu un randament mult mai ridicat decât instalațiile clasice. Începând cu 1 noiembrie 2025, valoarea taxei se majorează la 0,0136 lei/kWh, ceea ce reprezintă o creștere de 62% față de nivelul anterior. Dumitru Chisăliță, consultant în domeniul gazelor și al energiei, a explicat pentru Digi24.ro ce înseamnă această majorare pentru factura finală a consumatorilor.
Contribuția pentru cogenerarea de înaltă eficiență este o plată lunară efectuată de toți consumatorii de energie electrică, indiferent de furnizor, destinată susținerii producției de energie în centrale care funcționează în regim de cogenerare de înaltă eficiență. Scopul acestei contribuții este creșterea eficienței energetice și consolidarea securității aprovizionării cu energie pe piața din România.
Ce este taxa de cogenerare și ce înseamnă pentru România
„În anul 2011, la nivelul Uniunii Europene a apărut o directivă care pornea de la o constatare clară: prețurile la energie electrică sunt mari, consumatorii nu vor putea să le plătească, iar asta ar putea genera probleme în viitor. În acest context, s-a propus înființarea unui fond alimentat prin contribuții colectate direct de la populație, pentru a evita costurile suplimentare asociate creditării bancare și dobânzilor.
Scopul fondului era dezvoltarea unor centrale de cogenerare, capabile să producă simultan energie electrică și energie termică la un nivel ridicat de eficiență. Această abordare ar fi permis reducerea costurilor de producție și, implicit, prețuri mai mici pentru consumatori. În esență, directiva pornea de la ideea ca fiecare consumator să contribuie cu o sumă proporțională cu propriul consum de energie, sumele colectate fiind direcționate către acest fond dedicat construirii centralelor de cogenerare.
Conceptul era unul logic și favorabil: o contribuție inițială modestă, dar care, pe termen lung, se întorcea în beneficiul consumatorilor, prin creșterea eficienței energetice și scăderea treptată a costurilor la energie.
Însă, directiva includea și o anexă în care, tipărit cu caractere mici, era prevăzută o posibilitate alternativă: fondurile colectate puteau fi utilizate, temporar, pentru acoperirea costurilor cu energia termică, în situațiile în care consumatorii se confruntau cu dificultăți. Practic, directiva introducea această excepție punctuală.
În România, scopul acestei directive a fost complet deturnat. Aproape 3 miliarde de euro colectați în 14 ani – bani care ar fi trebuit să finanțeze construcția a zeci de centrale de cogenerare menite să reducă de circa trei ori costurile de producție – au fost direcționați exclusiv către plata subvențiilor la energia termică.
Problema nu este taxa în sine, ci modul în care acest mecanism a evoluat în România. Consumatorilor li s-a cerut să contribuie cu o sumă de bani, în baza promisiunii că, în timp, vor beneficia de prețuri mai mici la energia electrică. În realitate, însă, după 14 ani, ne aflăm în situația paradoxală în care prețurile sunt de cinci ori mai mari decât în momentul în care acest proces a început. În locul unor investiții care ar fi adus energie mai ieftină și mai eficientă, fondurile au fost folosite doar pentru acoperirea subvențiilor, fără a genera valoare pe termen lung.”, a explicat pentru Digi24.ro Dumitru Chisaliță, consultant in domeniul gazelor si al energiei și președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI)
Cât este taxa de cogenerare
„Taxa este aplicată la prețul brut per kWh consumat, un preț care include tarife, taxe, TVA și alte componente reglementate. De-a lungul anilor, valoarea acestei contribuții a evoluat, urmând ca, de la 1 noiembrie 2025, să ajungă la 0,0136 lei/kWh, ceea ce reprezintă o creștere de 62% față de nivelul actual, de 0,0084 lei/kWh. Această majorare a cuantumului taxei de cogenerare va genera o creștere de aproximativ 0,5% în prețul final al energiei electrice. Cu alte cuvinte, impactul în factura consumatorului final va fi de circa 0,5%.
În esență, taxa de cogenerare nu adaugă o sumă importantă la factură, ponderea sa fiind relativ mică.
În iarna 2025-2026, impactul acestei modificări va rămâne limitat: creșterea prețului la energia electrică nu va depăși 5%, exclusiv ca efect al ajustării taxei de cogenerare, aplicată conform legislației în vigoare și prevederilor contractuale. Aceste prevederi stabilesc modificarea automată a prețului, fără a impune furnizorului obligația de a notifica în prealabil clientul. Furnizorul are doar responsabilitatea de a recalcula taxa imediat după intrarea ei în vigoare și de a o aplica în prima factură emisă ulterior.
În acest context, costul mediu al energiei termice în București, în lunile de iarnă 2025-2026, va crește cu aproximativ 20 de lei pe lună pentru o garsonieră și până la 54 de lei pe lună pentru un apartament cu patru camere. Această majorare se va regăsi în factura finală atât în mod direct – prin costul energiei electrice – cât și indirect, prin costul energiei termice, întrucât contribuția la cogenerare influențează prețul total plătit de consumator.”, a adăugat specialistul în energie
De când vor crește facturile la energie
„Impactul acestei modificări va apărea încă din factura aferentă lunii noiembrie 2025, care ajunge la consumatori în decembrie și are termen de plată până la jumătatea lunii ianuarie 2026 (aproximativ). Practic, financiar se va resimți în buzunarul consumatorilor în luna ianuarie.
Contribuția de cogenerare este aplicată pentru orice consum efectuat după 1 noiembrie 2025, iar valoarea facturii va crește proporțional cu majorarea acestei taxe.”, a adăugat Dumitru Chisăliță
Începând cu 1 noiembrie 2025, intră în vigoare TVA redus de 11% pentru termoficare, valabil până la 31 martie 2026 – destinată încălzirii populației, școlilor, spitalelor și altor instituții publice, dar doar în perioada 1 noiembrie – 31 martie, conform Legii nr. 39/2023 și Codului Fiscal actualizat (art. 291 alin. 3 lit. n).
