Președintele României, Klaus Iohannis, l-a decorat pe fostul viceprimar al Capitalei, Aurelian Bădulescu, cu Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler. Decorarea lui Bădulescu a avut loc în contextul în care președintele României a semnat zilele trecute mai multe decrete de decorare, cu prilejul aniversării a 160 de ani la înființarea Curții de Conturi.
Decorarea de către Iohannis a lui Bădulescu, alături de alți membri ai Curții de Conturi a României, s-a făcut „în semn de înaltă apreciere pentru integritatea, dăruirea și profesionalismul de care au dat dovadă în exercitarea actului de control, contribuind la o mai bună întrebuințare a resurselor financiare ale statului român”, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.
Ce înseamnă Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler primit de Aurelian Bădulescu
Ideea alcătuirii unui ordin cu această denumire îi aparține regelui Ferdinand I, încă din anul 1921. Distincția, atunci, urma să se numească „Ordinul de Merit al Unirii” și avea scopul de a răsplăti meritele deosebite ale românilor care au avut o contribuție importantă la desăvârșirea unității statale.
Pe baza schițelor făcute de regale Ferdinand I, regale Carol al II-lea a instituit, prin Decretul Regal nr: 1913 din 5 iunie 1931, semnul onorific „Pentru Merit”.
Acesta reprezenta o distincție personală a suveranului, care o acorda numai proprio motu (expresie din latină care se traduce prin “proprie inițiativă”, “îndemn propriu”), pentru fapte de înaltă cultură și de deosebi civism.
Prin Legea conferirii de ordine şi medalii naţionale pe timp de război (Decret Regal nr.4031/1937) cele două distincţii „Pentru Merit” sunt incluse în ierarhia celor naţionale, conferite de statul român nu de suveran, iar titulatura de “semn onorific” este preschimbată în cea de „ordin”.
Potrivit Legii privind sistemul naţional de decoraţii al României nr. 29 din 2000, Ordinul Naţional „Pentru Merit” este reinstituit şi este plasat ierarhic sub „Serviciul Credincios”. Ordinul are însemne deosebite pentru civili şi pentru militari, precum şi „de război”.
Gradul de Cavaler al Ordinului „Pentru Merit” este egal cu gradul de Cavaler al ordinelor: Meritul Agricol, Meritul Cultural, Meritul Industrial şi Comercial, Meritul pentru Învăţământ, Meritul Sanitar, Virtutea Militară de pace, Virtutea Aeronautică de pace şi Virtutea Maritimă de pace şi clasa a III-a a Ordinului Meritul Sportiv.
Cavalerii ordinelor sunt asimilaţi gradelor militare şi beneficiază de onoruri militare. Ordinul „Pentru Merit”, gradul de Cavaler este asimilat gradului de sublocotenent.
Cum se atribuie Ordinele Naționale
- Conferirea ordinelor naţionale cetăţenilor români se face începând cu gradul de Cavaler, ceea ce determină admiterea în ordinul naţional respectiv.
- Conferirea gradelor superioare în cadrul unui ordin naţional se face potrivit reglementărilor cuprinse în legile de instituire a acestora.
- Persoanele decorate cu un ordin, indiferent de gradul pe care îl au, sunt cavaleri ai ordinului respectiv.
Propunerile pentru decorare cu ordine naţionale trebuie să fie temeinic motivate, iar esenţa acestor motivaţii se va înscrie în brevetele care însoţesc însemnele.
Propunerile prevăzute se fac de autorităţile menţionate pentru persoanele din sfera respectivă de activitate, în limitele locurilor vacante pentru fiecare grad al fiecărui ordin stabilit pentru promoţia anuală de Cancelaria Ordinelor.
Efectuarea stagiului pentru fiecare ordin şi grad nu dă automat dreptul la conferirea unui ordin sau grad superior, ci constituie doar limita de timp după care pot fi făcute noi propuneri de decorare, în cazul existenţei unor noi merite ale aceleiaşi persoane.
Cetăţenii străini nu sunt supuşi regulilor de acordare stabilite pentru cetăţenii români.
Decoraţiile sunt conferite de Preşedintele României, prin decret, în baza propunerilor de decorare individuale.
Propunerile de decorare se fac de către:
- Preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor, pentru Preşedintele României, primul-ministru, senatori şi deputaţi;
- Primul-ministru, pentru membrii Guvernului;
- Miniştrii şi conducătorii instituţiilor şi organizaţiilor centrale autonome, pentru persoanele din domeniul lor de activitate.
Preşedintele României poate să confere decoraţii şi din proprie iniţiativă, în proporţie de 1% din numărul total stabilit prin lege pentru fiecare grad sau clasă a fiecărei decoraţii, cu excepţia gradelor de Mare Ofiţer, Mare Cruce şi Colan.
Ordinul Național este completat cu „Medalia Națională Pentru Merit”, organizată pe trei clase, care poate fi conferită persoanelor fără studii superioare.
„Medalia Națională Pentru Merit” reprezintă echivalentul Ordinului cu același nume pentru persoanele cu studii superioare.
Ce presupune Sistemul Național de Decorații în România
Sistemul Național de Decorații este împărțit în șase categorii precum:
- Ordinul Național „Steaua României”;
- Ordinul Național „Serviciul Credincios”;
- Ordinul Național „Pentru Merit”;
- Crucea Națională „Serviciul Credincios”;
- Media Națională „Serviciul Credincios”;
- Medalia Națională „Pentru Merit”.
Ordinul Național Pentru Merit include cinci grade:
- Mare Cruce;
- Mare Ofițer;
- Comandor;
- Ofițer;
- Cavaler.
Ordinul Național Pentru Merit poate avea maximum 7.500 de membri pentru toate cele cinci grade astfel:
- Cavaler: 3.000 pentru civili şi 1.000 pentru militari;
- Ofiţer: 1.500 pentru civili şi 500 pentru militari;
- Comandor: 675 pentru civili şi 225 pentru militari;
- Mare ofiţer: 300 pentru civili şi 100 pentru militari;
- Mare cruce: 150 pentru civili şi 50 pentru militari.
Calitatea de membru al unui ordin se poate pierde în următoarele situații:
- În caz de condamnare, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la pedeapsa privativă de libertate;
- Pentru fapte dezonorante, altele decât cele prevăzute la lit. a), care aduc prejudicii morale membrilor ordinului;
- Pentru judecarea faptelor dezonorante care aduc prejudicii morale membrilor ordinului, altele decât cele prevăzute la art. 52 lit. a), se constituie un consiliu de onoare pentru fiecare ordin.
Consiliul de onoare este format din 7 membri, în cazul ordinelor naţionale, şi din 5 membri în cazul celorlalte ordine. Membrii consiliilor de onoare sunt aleşi pe termen de 5 ani de cavalerii ordinului respectiv, câte unul din cele trei grade inferioare şi câte doi din gradele de Mare Ofiţer şi Mare Cruce.
Preşedinţia Consiliului de onoare este asigurată de cel mai în vârstă membru al gradului sau clasei superioare.
Editor : C.S.
