Donald Trump și Vladimir Putin au o istorie de întâlniri bizare. A fost prima întâlnire a celor doi în Germania, când Trump a confiscat notițele interpretului său pentru a ascunde orice dovadă a ceea ce se întâmplase în acea cameră. A fost momentul din Vietnam, când Trump a luat de bună insistența lui Putin că Moscova nu s-a amestecat în alegerile din 2016 din SUA. Și summitul de la Helsinki, când Trump a pus la îndoială analiza propriilor servicii de informații, în fața negării categorice a lui Putin. Acum, în timp ce cei doi lideri se pregătesc pentru prima întâlnire față în față de la revenirea lui Trump la Casa Albă, politicienii și analiștii se așteaptă la o întâlnire neconvențională, care va arăta un Trump mai puțin împovărat decât în primul său mandat, scrie Financial Times.
Strategia liderului rus este să mintă și să tragă de timp, avertizează oamenii care cunosc tacticile lui Vladimir Putin, înainte de discuția din Alaska, pe tema războiului din Ucraina, scrie Financial Times.
Mulți se tem că, dacă aceste întâlniri anterioare sunt un indiciu, Putin, agentul KGB experimentat devenit om puternic, va fi cel în avantaj.
Putin și „minciuna profesionistă”
Un lucru clar pare a fi acela că nimeni nu așteaptă mai progrese de la întâlnirea de vineri.
„Nu se poate trece de la lipsa progreselor la un summit care să pună capăt războiului în mai puțin de o săptămână”, a declarat Samuel Charap, politolog senior la Rand Corporation, citat de Financial Times.
„Dar Trump are această credință neclintită în propria său carismă și în capacitatea sa de a-și convinge omologii de ceea ce el consideră logic și corect.”
Fostul președinte francez François Hollande, care în 2015 a condus împreună cu cancelara germană de atunci, Angela Merkel, și Putin negocierile de pace privind Ucraina, are un avertisment pentru președintele SUA: „Tehnica lui Putin este minciuna profesionistă”.
„Trump ar face bine să arate că are cunoștințe detaliate despre situația de pe teren”, a declarat Hollande pentru Financial Times.
Summiturile Trump-Putin
Când Trump și Putin s-au întâlnit pentru prima dată, în iulie 2017, liderul american era afectat de ancheta privind presupusul amestec al Rusiei în alegerile americane și de o reticență reciprocă între Trump și propriii săi consilieri de politică externă.
Cei doi președinți s-au întâlnit cu ocazia summitului G20 de la Hamburg, alături de ministrul rus de Externe, de secretarul de Stat al lui Trump de atunci și de doi interpreți. Trump a luat ulterior notițele interpretului său și i-a cerut acestuia să nu informeze pe nimeni despre conținutul întâlnirii.
Apoi, la cina din acea seară, Trump s-a apropiat de Putin pentru o discuție tête-à-tête, doar în prezența interpretului lui Putin și fără niciun oficial american.
La următoarea lor întâlnire, în cadrul forumului Cooperării Economice Asia-Pacific din Vietnam, în noiembrie 2017, Trump a reiterat afirmațiile lui Putin potrivit cărora Rusia nu s-a amestecat în alegerile din SUA.
Cei doi au avut o altă întâlnire față în față la Helsinki, în iulie 2018, la care au participat doar interpreții lor.
Când a fost întrebat la o conferință de presă dacă crede agențiile sale de informații sau pe președintele rus, Trump a spus că are încredere în ambii, dar a menționat: „Președintele Putin spune că nu este Rusia. Nu văd niciun motiv pentru care ar fi”.
Cei doi s-au întâlnit din nou, în mod informal, cu ocazia summitului G20 de la Buenos Aires, mai târziu în acel an, unde din nou, Trump a ales să nu fie însoțit de un interpret.
Metoda rusă presupune că negocierea trebuie să dureze mult timp, fără rezultate
Summitul de săptămâna aceasta reprezintă ultima șansă pentru Trump de a-și redefini relația cu Putin și de a adopta o poziție mai dură față de președintele rus.
Puțini se așteaptă ca el să o facă, scrie Financial Times.
„Putin va încerca să-l convingă pe Trump că poziția (Rusiei) este mai bună decât este în realitate. În timp ce pentru Trump este mult mai important să încheie acest acord și să-l revendice ca pe o nouă victorie în menținerea păcii”, a spus Kirill Rogov, sociolog și cercetător invitat la Institutul pentru Științe Umane din Viena.
„Nu se ajunge la nimic, dar Trump evită necesitatea de a lua măsuri decisive”, a spus acesta.
Hollande, care a petrecut 17 ore în capitala Belarusului în februarie 2015 pentru a semna așa-numitul acord Minsk 2 privind încetarea focului în regiunea Donbas, a anticipat și el că Putin va încerca probabil să câștige timp.
„Nu se grăbește”, a spus fostul președinte francez. „Știe că va fi în continuare la putere peste o lună, doi ani, poate până la sfârșitul vieții. Trump se grăbește pentru că s-a angajat să rezolve toate conflictele mondiale și vrea rezultate”, a spus Hollande.
Fostul președinte francez a încercat să decodifice strategia lui Putin, spunând că acesta va începe întâlnirea povestind întreaga istorie.
„Metoda rusă presupune că negocierea trebuie să dureze mult timp, dar să nu se întâmple nimic”, a spus el.
„Dar, în cele din urmă, el va oferi întotdeauna o deschidere – o mediere, o altă întâlnire, un grup de lucru – astfel încât cealaltă parte să poată spune: vedeți, Putin s-a schimbat puțin”, a spus Hollande.
Faptele nu sunt punctul forte al lui Trump
Fostul președinte francez a mai avertizat că Putin spune în mod constant minciuni flagrante. De exemplu, liderul de la Kremlin a insistat că nu a avut niciun contact cu separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei, în ciuda faptului că i-a finanțat și i-a sprijinit militar.
„Era o minciună atât de mare încât era impresionantă”, a spus Hollande.
Un diplomat german implicat în negocierile de la Minsk l-a descris pe Putin ca fiind „unul dintre cei mai abili negociatori”.
„Cunoaște toate subiectele, raționamentul juridic în detaliu, dar manipulează întotdeauna faptele. Trebuie să cunoști faptele la fel de bine ca el”, a spus acesta, citat de Financial Times.
Problema este că faptele nu sunt punctul forte al lui Trump, a spus el.
La începutul anului 2017, Merkel a aranjat o convorbire telefonică cu președintele SUA pentru a-i explica cum refuza Putin să pună în aplicare acordul de la Minsk.
Trump a mulțumit și a închis telefonul. Ulterior, consilierii americani au spus echipei lui Merkel că Trump era furios pentru că ea îi ținuse o prelegere.
„Nu numai că nu iubește faptele, dar are și prejudecăți, iar Putin știe asta”, a spus diplomatul.
În memoriile sale, Merkel a scris că ea și Trump „vorbeau pe două niveluri diferite: Trump pe cel emoțional, eu pe cel factual”.
„O rea-credință foarte structurată, meticuloasă”
Putin are o „rea-credință foarte structurată, foarte meticuloasă”, a spus un fost consilier francez din echipa de negociatori a lui Hollande.
Când liderul rus a refuzat să accepte orice monitorizare externă a frontierei ucraineano-ruse, el „a susținut că aceasta nu a fost încălcată”, a spus consilierul.
„Dar, desigur, asta pentru că rușii o traversau oricând doreau”, a observat acesta.
Cu referire la întâlnirea din Alaska, consilierul s-a declarat precaut. „Rușii nu vor încheia un acord. Putin are nevoie doar ca Trump să înceteze să mai sprijine Ucraina, ceea ce este oricum înclinația naturală a lui Trump”, a spus el.
Rogov, sociologul, a apreciat că Putin ar putea fi mai interesat de negocieri decât înainte, deoarece ofensiva rusă de vară din Ucraina a avut mai puțin succes decât cea de anul trecut. Perspectiva ca Trump să sperie India, prin impunerea de taxe vamale pentru achiziția de petrol rusesc, a strâns și mai mult mâna lui Putin, a adăugat el.
Editor : Marina Constantinoiu
