Preşedintele american, Donald Trump, va avea o politică agresivă faţă de ţările UE în ceea ce priveşte introducerea de taxe vamale, dar nu se va ajunge la un război comercial între cele două părţi, au declarat luni pentru Agerpres doi experţi români în afaceri europene la Bruxelles.
Dorinţa declarată a lui Donald Trump de a introduce taxe vamale pentru produse din ţările UE a provocat îngrijorare în ţările membre după începerea celui de al doilea mandat al liderului de la Casa Albă, iar măsurile mai noi sau mai vechi ale instituţiilor UE împotriva unor platforme online precum X şi Meta, inclusiv în contextul discuţiilor despre ingerinţele externe în alegeri, se anunţă a fi încă o problemă în relaţiile dintre Washington şi Bruxelles.
Majorarea taxelor vamale, între promisiune şi incertitudine
„Situaţia este mai complexă decât pare, dar cu siguranţă va exista o politică agresivă de tarife a SUA faţă de ţările europene. Trump a promis şi asta va face. În plus, preşedintele american va încerca deschis să dezbine ţările europene, nuanţând la nivelul fiecărei ţări tarife dedicate. Având în vedere cadrul legal, se va ajunge la o tarifare pe anumite produse dintr-o ţară specifică”, a declarat luni Dan Luca, expert în afaceri europene care activează la Bruxelles de peste 25 de ani, referitor la noile taxe vamale cu care ameninţă preşedintele american.
Acesta a explicat că „SUA pot impune tarife specifice anumitor ţări din UE în cazuri justificate, cum ar fi măsuri antidumping, subvenţii ilegale sau măsuri de retorsiune într-un litigiu comercial – de exemplu, taxele impuse de SUA asupra produselor europene în cazul disputei Airbus-Boeing”.
Alina Gîrbea, expertă în politici europene care activează de peste 15 ani în instituţiile UE, susţine că subiectul e înconjurat de „foarte multă incertitudine” şi că Trump „a retras în al doilea mandat foarte multe dintre ameninţări”.
„Trebuie să vedem cât mai merge strategia asta, în care el ameninţă cu taxe pentru a obţine alte câştiguri pe care le vrea de la partenerii Statelor Unite. Dar diferiţi lideri europeni au spus clar că suntem pregătiţi şi pentru scenariul acesta la Bruxelles, ca şi Uniune Europeană. Să sperăm că nu se va ajunge acolo, interesul Uniunii Europene este să apere schimbul liber, o lume deschisă pentru comerţ, pentru că atunci când începe un război comercial au de pierdut consumatorii şi de o parte şi de alta a celor două părţi implicate în conflict”, a declarat ea.
Alina Gîrbea a atras atenţia că SUA trebuie să ţină cont că acesta „nu e un joc cu doi jucători, e un joc cu mai mulţi jucători”.
Cum poate fi oprită influența lui Elon Musk
Ar putea măsurile luate de Comisia Europeană în cazul unor platforme precum X sau Meta să tensioneze suplimentar relaţiile cu SUA, în contextul în care Elon Musk, proprietarul X, are un rol de prim-plan în noua administraţie a lui Donald Trump? Dan Luca susţine că „este un cadru clasic de mulţi ani”, deşi actorii de prim-plan s-au mai schimbat.
„UE încearcă să limiteze influenţa şi practicile monopoliste ale Big Tech prin reglementări stricte, în timp ce companiile americane şi guvernul SUA consideră aceste măsuri ca fiind protecţioniste. Tensiunile sunt mari, iar viitorul relaţiei depinde de compromisurile pe care ambele părţi le pot accepta. Conflictul nu este nou şi doar va escalada, cel mai probabil”, a explicat Dan Luca.
În ceea ce priveşte influenţa lui Elon Musk, chiar şi în viaţa politică europeană, expertul de la Bruxelles a declarat că aceasta nu trebuie să surprindă. „Într-un context în care noul preşedinte american conduce SUA precum o companie, oamenii de afaceri prosperi, mai ales proveniţi din segmentul tehnologiei, sunt stăpânii lumii. (…) Big Tech este ‘armada’ americană. Elon Musk este liderul acestei ‘armade’ ”, a afirmat el.
Alina Gîrbea se declară şi ea convinsă că activitatea platformelor digitale va fi unul dintre „principalele subiecte între Statele Unite şi UE şi nu numai”. „Oricum e un subiect major pe agenda politică, reglementarea platformelor, pentru că am văzut că noi acum în România suntem un studiu de caz, din păcate. (…) Deci e un subiect care oricum e pe agendă, este şi o competiţie comercială, evident, să nu ne ascundem, aici, în spate”, a apreciat aceasta.
În ceea ce-l priveşte pe Elon Musk, experta a spus că întrebarea care se pune este „cum îl opreşti?” şi „care e puterea statelor tradiţionale faţă de aceşti giganţi care au şi extrem de multă putere şi operează pe o scenă internaţională?”.
„Am văzut declaraţii politice care au condamnat ce a făcut Musk şi eu cred că este inacceptabil ceea ce a făcut, dar în realitate poţi să faci apel public să fie boicotată reţeaua sa, dar cu mai mult sau mai puţin succes. Eu nu cred în boicot, pentru că eu cred că trebuie să fii acolo unde este dialogul. Multă vreme instituţiile europene au fost împotriva TikTok, dar vedem că de fapt, dacă nu suntem pe TikTok, nu facem decât să lăsăm acest spaţiu neocupat pentru populişti”, a spus ea.
Până la urmă, chiar şi în privinţa acţiunilor lui Elon Musk, soluţia este tot negocierea. „Liderii politici trebuie să se aşeze la masă şi să negocieze. Şi Trump cred că va face asta, pentru că dincolo de această imagine de persoană cu declaraţii foarte stridente, e totuşi foarte raţional şi, la finalul zilei, cred că va veni la masă şi va discuta cu conducerea instituţiilor europene şi nu numai”.
Relaţia UE-SUA, „supusă unor provocări constante”
„Relaţia UE-SUA este una dintre cele mai importante parteneriate internaţionale, dar este supusă unor provocări constante, şi trebuie adaptată la realităţile geopolitice în schimbare. Să nu uităm că UE şi SUA sunt aliaţi de lungă durată, având interese comune în promovarea democraţiei, drepturilor omului şi economiei de piaţă”, a declarat Dan Luca.
El a explicat că „deşi negocierile pentru un Acord Transatlantic de Comerţ şi Investiţii (TTIP) au fost suspendate, cooperarea economică rămâne încă foarte puternică”.
De asemenea, „SUA sunt cel mai important aliat al UE în cadrul NATO” şi „cele două părţi colaborează în combaterea terorismului, securitatea cibernetică şi gestionarea conflictelor internaţionale”.
Alina Gîrbea a declarat la rândul ei, că „relaţia între UE şi SUA a fost mereu complicată” şi că între ele „tot timpul au fost tensiuni, frecuşuri, rivalităţi”. Ea susţine că singura diferenţă este că acum se pot vedea „în mod clar, mult mai pregnant, care sunt tensiunile”.
În plus, în opinia sa, faptul că acum în UE se discută mai serios despre cheltuielile pentru apărare este un rezultat pozitiv. „Nu tot ce zice Trump este greşit. Aici are dreptate. Sunt de părere că statele europene trebuie să investească şi nu acum, trebuiau de mult să investească un mai mare procent în apărare. Nu o să vină mereu altcineva să ne salveze (…)”, a spus ea, apreciind că „dacă asta o să reiasă în Europa din mandatul lui Trump va fi foarte bine”.
În acelaşi timp, ea s-a declarat încrezătoare că nu se va ajunge la un război comercial care să dăuneze cetăţenilor, „dacă nu pentru alt motiv, pentru motivul că totuşi SUA este o democraţie şi l-ar costa electoral pe Trump să facă asta”.
Editor : M.I.
