Proiectul „Neptun Deep”, care va dubla, practic, producția de gaze naturale a României odată ce va fi dat în exploatare, se află în centrul scandalului dintre Greenpeace și Romgaz. În prezent, Romgaz cere dizolvarea Organizației, pe care o acuză că folosește diverse scheme juridice pentru a bloca „Neptun Deep”. În replică, Organizația acuză compania statului de „intimidare și defăimare”.
Exploatarea în cadrul Neptun Deep ar urma să înceapă în anul 2027 și, potrivit oficialilor români, țara noastră ar urma să devină „un furnizor de securitate energetică pentru Europa” și să obțină miliarde de euro anual.
În timp ce Greenpeace acuză că proiectul Neptun Deep are un „impact climatic mult subestimat” și că cele două companii care „vor exploata perimetrul vor fi cei mai mari poluatori din țară”, statul, prin intermediul Romgaz, subliniază că proiectul respectă Legea și că „va asigura securitatea energetică a României”.
Greenpeace a deschis în ultimul an șase procese prin care se cere anularea sau suspendarea diverselor acte administrative care stau la baza proiectului Neptun Deep.
Reprezentanții Organizației sunt încrezători că într-un final vor obține anularea proiectului în instanță.
Până acum, însă, Greenpeace a pierdut două dintre aceste procese. Așa s-a ajuns în punctul în care Romgaz a inițiat un alt proces prin care cere dizolvarea Organizației, proces catalogat de Greenpeace drept un „abuz”.
Pentru a înțelege acest scandal care a ajuns pe masa judecătorilor, Digi24.ro a cerut un punct de vedere și avocatului Daniel Moreanu, doctor în drept și specializat în domenii precum dreptul corporativ, drept bancar, litigii sau contracte.
Romgaz cere dizolvarea Greenpeace
La începutul lui 2025, Greenpeace a pierdut în instanță un proces prin care cerea suspendarea Acordului de Mediu care a stat la baza acestui proiect.
„În cazul de față nu au fost identificate vicii de legalitate care să impună o asemenea măsură (n.r. Suspendarea Acordului de mediu pentru Neptun Deep) (…) Va respinge ca neîntemeiată cererea”, sublinia judecătorul în motivarea deciziei.
Judecătorul a stabilit și că Greenpeace trebuie să plătească cheltuieli de judecată în valoare de 300.000 de lei către Romgaz și OMV, câte 150.000 de lei pentru fiecare.
E important de menționat că la aceste sume s-a ajuns după ce judecătorul a cerut reducerea cheltuielilor de judecată cerute inițial de Romgaz și OMV.
„Nu se pune problema să nu plătim. Respectăm decizia instanței și vom plăti evident. E fix un SLAP (n.r. pe scurt, procese prin care statul sau oameni de afaceri dau în judecată jurnaliști sau reprezentanți ai societății civile cu scopul de a-i intimida/a-i face să renunțe la a mai scrie/a ataca în instanță proiectele lor), cu scopul de intimidare și defăimare. Un precedent destul de periculos pentru democrație”, a declarat Vlad Cătună, reprezentant Greenpeace, pentru Digi24.ro.
Această decizie a rămas definitivă pentru că Greenpeace nu a mai depus apel.
Romgaz i-a cerut unui executor judecătoresc să obțină cheltuielile de judecată de la Greenpeace.
După mai multe verificări, după cum susține partea Romgaz, Organizația Greenpeace nu are „active, bunuri imobile sau mobile, disponibilități bănești”, dar nici „un cont deschis la unitățile bancare”.
Pe baza acestei premise s-a ajuns la dosarul în care Romgaz cere instanței să dizolve Greenpeace.
Un lanț de greșeli care ridică o dilemă juridică
În cererea de chemare în judecată înaintată de Greenpeace în dosarul în care instanța a stabilit că trebuie să plătească 300.000 de lei către Romgaz și OMV, Greenpeace s-a identificat doar cu un cod CIF: 37026417.
- După cum explică avocatul Daniel Moreanu, expertul independent consultat de Digi24.ro, codul CIF nu este un identificator unic (ca paralelă, așa cum este CNP în cazul persoanelor fizice) al unei ONG, ci este un cod folosit în relația cu ANAF. La ONG, identificatorul unic este cel stabilit de instanță la înființare. În această situație, identificatorul Greenpeace este 1027/B/2007 (numărul în registrul național).
Mai departe, la finalul procesului, judecătorul a obligat „reclamanta” (așa cum s-a identificat Greenpeace, inițial, cu acel CIF) să plătească cheltuielile de judecată.
Executorul judecătoresc contactat de Romgaz a făcut demersurile necesare în așa fel încât să recupereze banii, dar s-a folosit doar de acel cod CIF pentru a identifica Greenpeace.
Din verificările asupra acelui cod CIF, însă, a reieșit concluzia care stă la baza procesului de dizolvare: că Greenpeace nu are „active, bunuri imobile sau mobile, disponibilități bănești”, dar nici „un cont deschis la unitățile bancare”, e „insolvabilă”, deci trebuie dizolvată.
- „În Hotărârea judecătorească prin care Greenpeace a fost obligată să plătească acele cheltuieli de judecată, nu se identifică în mod corect partea. Aceasta este baza de la care a plecat toată această speță.
- Greenpeace este identificată prin CIF-ul numărul 1 (n.r. 37026417), acela care aparent nu are niciun fel de bunuri și care este insolvabil, fără să fie identificată, așa cum era absolut necesar, prin actul de înființare al ONG în cauză.
- Scopul Romgaz nu este să desființeze CIF numărul 1. Scopul lor este să desființeze toată Organizația (n.r. Ținând cont, practic, de numărul din registrul național), pentru că altfel acțiunea lor de dizolvare este una care, chiar dacă va fi admisă, nu are efectul scontat”, a subliniat avocatul Daniel Moreanu în analiza furnizată pentru Digi24.ro.
Mai mult, tot executorul judecătoresc a constatat că în dreptul Greenpeace mai există un alt cod CIF atribuit: 22747989. Acestui CIF îi sunt atribuite conturi bancare, pe acest CIF (conform verificărilor părții Romgaz) sunt primite donațiile de către Greenpeace.
De aici, Romgaz susține că există „două” fundații Greenpeace, entități separate din punct de vedere juridic: – cea cu codul CIF 37026417 (care ar fi folosită drept „paravan” pentru a deschide procese) și cea cu codul CIF 22747989 (sub care funcționează în mod normal).
Semne de întrebare și în cazul Greenpeace
În replică, Vlad Cătună, coordonatorul campaniilor Greenpeace, a explicat într-o discuție cu reporterul Digi24.ro că, într-adevăr, există două coduri CIF atribuite, pentru că unul dintre ele, (cel cu 37026417) este folosit în achizițiile din interiorul Uniunii Europene (acest lucru se întâmplă în practică, conform explicațiilor obținute de Digi24.ro de la specialiști din domeniu), dar subliniază că ambele coduri duc către aceeași persoană juridică.
- „În cadrul Hotărârii judecătorești prin care a fost obligată să plătească acele cheltuieli de judecată, Greenpeace însăși a cerut cheltuieli de judecată de aproximativ 70.000 de lei. Ori întrebarea logică este – cum anume a achitat Greenpeace pe acest CIF (37026417) cheltuielile de judecată pe care le-a solicitat de la Romgaz în cadrul dosarului respectiv, dacă rezultă că nu dețin niciun cont bancar?””, a subliniat avocatul Daniel Moreanu.
- Avocatul Daniel Moreanu mai subliniază că este „suspect” că nu există niciun cont bancar asociat CIF 37026417 – „Cum să desfășori o activitate dacă tu nu ai cont bancar?”
- O altă problemă pe care o ridică avocatul este că, în urma verificărilor de pe site-ul ANAF, niciunul dintre cele 2 CIF nu apar „plătitoare de TVA” – „Există o practică în activitatea unor entități care nu sunt plătitoare de TVA în România de a obține cel al 2-lea CIF pentru achiziții intracomunitare, astfel încât să își poată deduce TVA pentru achiziții intracomunitare sau pentru a beneficia de un TVA redus”.
- „Toate acestea conduc la ideea și la concluzia rezonabilă că au fost inițiate dosare în baza unui CIF insolvabil și fără cont bancar, astfel incat chiar dacă au cheltuieli de judecată, nu pot fi executați silit”, mai subliniază avocatul consultat de Digi24.ro.
În ceea ce privește primul semn de întrebare ridicat de avocatul Daniel Moreanu, consultat de Digi24.ro, reprezentantul Greenpeace susține că a fost vorba de „o greșeală” a avocaților de a introduce codul CIF 37026417 în cererile de chemare în judecată din procesele cu Romgaz, greșeală ce ar fi fost reparată între timp.
„Greenpeace este un ONG cu activități non-profit care nu intră în sfera TVA. Plătitori de TVA sunt organizațiile care au și activități economice. CIF-ul intracomunitar este folosit în contabilitate, astfel încât să nu platim TVA pentru serviciile primite de la terți intracomunitari (printre care Facebook, Google s.a.), conform legislației în vigoare cu privire la dubla impunere. Conturile bancare sunt asociate organizației în primul rand, prin cod fiscal pentru toata activitatea, nu prin coduri fiscale doar pentru activitatea TVA-ului intracomunitar”, mai susține organizația.
Face statul un abuz în cazul Greenpeace?
Un caz tip SLAP este sensibil și important de tratat în logica libertății presei și a societății civile de a reclama diverse probleme.
De exemplu:
- Context.ro a câștigat recent un proces tip SLAP cu un om de afaceri care a cerut 3 milioane de euro pentru a bloca jurnaliștii să mai scrie despre afacerile lui.
- Asociația Salvați Bucureștiul a câștigat recent un proces (la apel, după ce inițial pierduse) cu un dezvoltator imobiliar care ceruse dizolvarea Organizației pentru că nu mai avea bani să plătească cheltuieli de judecată din alte procese.
În conflictul Greenpeace-Romgaz pe tema proiectului Neptun Deep, există șase procese intentate de Organizație numai în ultimul an. În două dintre aceste procese, Romgaz și OMV au avut câștig de cauză.
„În esență este vorba despre o luptă judiciară din care Greenpeace nu a ieșit câștigătoare, dar pe care și-a asumat-o în momentul în care a început-o”, este concluzia avocatului Daniel Moreanu.
- „Atât timp cât Greenpeace nu a atacat cu recurs (n.r. decizia care au stabilit cheltuielile de judecată de 300.000 de lei), înseamnă că a considerat că hotărârea instanței este corectă și că nu are temei să se adreseze unei instanțe superioare. Greenpeace a făcut parte dintr-o procedură judiciară în care a solicitat cheltuieli de judecată, instanța a emis o anumită decizie pe care nu a atacat-o, deci a rămas definitivă. Pentru că nu se pot executa cheltuielile de judecată, acest lucru se încadrează pe prevederile Legii privind declanșarea procedurii dizolvării, până aici mi se pare că nu este nimic în neregulă”, a subliniat avocatul Daniel Moreanu.
- În replică, Greenpeace susține că nu a depus apel din rațiuni ce țin de „strategie”, anume că avocații Organizației s-au concentrat pe restul acțiunilor deschise în instanță împotriva Romgaz.
Romgaz a subliniat, într-un comunicat transmis săptămâna trecută, că Greenpeace „are dreptul de a introduce acțiuni în instanță, dar și obligația de a respecta prevederile legale, așa cum și Greenpeace ar trebui să recunoască dreptul Romgaz de a introduce o acțiune în instanță”.
Compania statului mai acuză Greenpeace că se folosește de un paravan pentru a „iniția litigii și a bloca diverse proiecte” fără să aibă „nicio răspundere pentru suportarea cheltuielilor de judecată și a prejudiciilor cauzate”.
Următorul termen din procesul prin care Romgaz a cerut în instanță dizolvarea Greenpeace o să fie pe 11 iunie. Reprezentanții Organizației subliniază că „nu au emoții” că vor pierde acest proces.
Romgaz nu a răspuns solicitării Digi24.ro de a mai oferi detalii suplimentare înafară de un comunicat de presă emis săptămâna trecută.
