Drepturile de autor și cele de proprietate intelectuală reprezintă pilonii principali în protejarea creațiilor artistice, literare, tehnice sau științifice. Acestea asigură nu numai recunoașterea meritelor, ci și un cadru legal prin care autorii își pot valorifica munca. Dincolo de aspectele juridice de protecția operei, legislația prevede și obligații fiscale precise. Care sunt taxele pe care trebuie să le plătească, către stat, persoanele care obțin venituri din drepturi de proprietate intelectuală.
În aplicarea prevederilor Art. 67 din Codul fiscal, se supun impozitului pe veniturile din activități independente persoanele fizice care realizează aceste venituri în mod individual și/sau într-o formă de asociere constituită potrivit dispozițiilor legale și care nu dă naștere unei persoane juridice, în vederea desfășurării de activități în scopul obținerii de venituri.
Ce înseamnă venituri din drepturi de proprietate intelectuală
- Veniturile obținute din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală care provin din drepturi de autor și drepturi conexe dreptului de autor, inclusiv din crearea unor lucrări de artă monumentală, brevete de invenție, desene și modele, mărci și indicații geografice, topografii pentru produse semiconductoare și altele asemenea.
- Veniturile din drepturi de proprietate intelectuală sunt venituri realizate din valorificarea drepturilor industriale, cum ar fi: invenții, know-how, mărci înregistrate, francize și altele asemenea, recunoscute și protejate prin înscrisuri ale instituțiilor specializate, precum și a drepturilor de autor, inclusiv a drepturilor conexe dreptului de autor.
Sunt incluse în categoria drepturilor de proprietate intelectuală și drepturile care fac obiectul unor contracte de cesiune, închiriere, colaborare, cercetare, licență, franciză și altele asemenea, precum și cele transmise prin succesiune, indiferent de denumirea sub care se acordă, cum ar fi: remunerație directă, remunerație secundară, onorariu, redevență și altele asemenea.
De asemenea sunt considerate venituri din drepturi de proprietate intelectuală și veniturile din cesiuni pentru care reglementările în materie stabilesc prezumția de cesiune a drepturilor în lipsa unei prevederi contrare în contract.
Veniturile din drepturi de proprietate intelectuală sunt considerate ca fiind obținute din România, numai dacă sunt primite de la un plătitor de venit din România sau de la un nerezident prin intermediul unui sediu permanent al acestuia stabilit în România.
Tratamentul fiscal al veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală
Stabilirea impozitului pentru venituri
Impozitul pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală se stabilește, în funcție de plătitorul de venit, și anume:
- de către persoanele juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidență contabilă sau
- de către contribuabili, în situația venitului din drepturi de proprietate intelectuală primit de la alte persoane decât persoanele juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidență contabilă.
Venitul net din drepturile de proprietate intelectuală, inclusiv din crearea unor lucrări de artă monumentală, se determină de către plătitorii venitului, persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidență contabilă, prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei forfetare de 40% asupra venitului brut.
În cheltuielile forfetare se includ, printre altele:
- contribuțiile sociale datorate;
- comisioanele;
- sume care revin organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori de venituri drept plată a serviciilor prestate pentru gestiunea drepturilor de către aceștia din urmă către titularii de drepturi.
Impozitul datorat se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net. Reținerea impozitului se efectuează din veniturile plătite la momentul plății veniturilor, impozitul fiind final. Impozitul calculat și reținut reprezintă impozit final și se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut.
Începând cu veniturile aferente anului 2025, la verificarea încadrării venitului în plafoanele anuale, precum şi la stabilirea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorate se ia în calcul valoarea salariului minim brut pe ţară stabilit prin hotărâre a Guvernului, în vigoare la data de 1 ianuarie a anului de realizare a venitului pentru care se stabilesc contribuţiile sociale, indiferent dacă în cursul aceluiaşi an se utilizează mai multe valori ale salariului minim brut pe ţară ;
În anul 2025, salariul minim brut pe țară garantat în plată este 4.050 lei, stabilit prin HG nr 1505/2024.
Cine datorează Contribuția de Asigurări Sociale (CAS)
Persoanele fizice care în anul fiscal pentru care se depune Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de personale fizice au realizat venituri din activități independente și din drepturi de proprietate intelectuală din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri, a căror valoare anuală cumulată este cel puţin egală cu 12 salarii minime brute pe ţară, datorează contribuţia de asigurări sociale.
- (cu excepţia veniturilor din exploatarea de către moştenitori a drepturilor de proprietate intelectuală, remuneraţiei reprezentând dreptul de suită, remuneraţiei compensatorii pentru copia privată).
Excepții specifice pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală
Pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală persoanele fizice nu datorează contribuţia de asigurări sociale dacă:
- sunt asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale, și nu au obligaţia asigurării în sistemul public de pensii potrivit legii;
- au calitatea de pensionari;
- realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor (art. 150 din Legea nr 227/2015 privind Codul fiscal, actualizat)
Cota de contribuții de asigurări sociale este de 25%
Baza anuală de calcul a CAS o reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât:
- a) nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 salarii minime brute pe ţară inclusiv şi 24 de salarii minime brute pe ţară;
- b) nivelul de 24 de salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate cel puţin egale cu 24 de salarii minime brute pe ţară.
Plafon CAS pentru anul fiscal 2025:
- 12 salarii minime brute pe ţară X 4050 lei = 48.600 lei;
- 24 salarii minime brute pe ţară X 4050 lei = 97.200 lei.
Încadrarea în plafonul anual de cel puţin 12 salarii minime brute pe ţară sau de cel puţin 24 de salarii minime brute pe ţară, după caz, se efectuează prin cumularea veniturilor nete şi/sau a normelor anuale de venit din activităţi independente, a venitului brut realizat în baza contractelor de activitate sportivă, precum şi a veniturilor nete din drepturi de proprietate intelectuală, realizate în anul pentru care se datorează contribuţia.
Persoanele fizice care nu se încadrează în plafonul de cel puţin 12 salarii minime brute pe ţară pot opta pentru plata contribuţiei de asigurări sociale pentru anul de realizare a venitului la un venit ales, care nu poate fi mai mic decât nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară.
Contribuabilii depun Declaraţia unică până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor, şi au obligaţia de a efectua plata acesteia în cadrul aceluiaşi termen.
În cazul în care veniturile din drepturi de proprietate intelectuală provin din mai multe surse, iar venitul net estimat de la cel puțin un plătitor este egal sau depășește nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, contribuabilul, prin contractul încheiat cu părțile implicate, stabilește venitul ales pentru care va datora contribuția în anul în care realizează venitul și desemnează plătitorul de venit responsabil pentru suma cel puțin egală cu 12 salarii minime brute pe țară, care are obligația:
- să calculeze, să reţină şi să plătească contribuţia;
- să declare CAS și să depună Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate, formularul 112, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care aceasta a fost reţinută.
Exemple definitivare CAS datorată pentru anul 2024
O persoană fizică, a încheiat un contract cu o publicație, persoană juridică care conduce evidența contabilă, pentru realizarea unor articole jurnalistice. Contractul a fost încheiat în data de 01.01.2024, pentru o perioadă de 1 an. Valoarea contractului este de 90.000 lei. Plata sumei s-a efectuat într-o singură tranșă, în data de 10 martie 2024.
În data 01.06.2024, aceeași persoană a încheiat contractul nr. 2 cu o altă publicație, persoană juridică care conduce evidența contabilă, pentru realizarea unor articole jurnalistice. Valoarea contractului este de 50.000 lei. Plata sumei s-a efectuat într-o singură tranșă, în data de 01.10.2024.
Obligații din punct de vedere al impozitului pe venit:
- Contract nr 1: Plătitorul de venit a calculat, reținut la sursă, a declarat pe formularul 112 și a plătit la bugetul de stat, până în data de 25 aprilie 2024, suma de 5.400 lei, reprezentând impozit final, calculată astfel:
- Venit net = 90.000 lei – (90.000 lei X 40%) = 90.000 lei – 36.000 lei = 54.000 lei. Impozit = 10% x 54.000 lei = 5.400 lei.
Contract nr 2: Plătitorul de venit a calculat, reținut la sursă, a declarat pe formularul 112 și a plătit la bugetul de stat, până în data de 25.11.2024, suma de 3.000 lei, reprezentând impozit final, calculată astfel:
Venit net = 50.000 lei – (50.000 lei X 40%) =5 0.000 lei – 20.000 lei = 30.000 lei Impozit = 10% x 30.000 lei = 3.000 lei
Cine datorează CASS
În anul 2025, persoanele fizice care în anul fiscal pentru care se depune declaraţia unică au realizat venituri datorează CASS la o bază de calcul stabilită, dacă în anul de realizare a veniturilor valoarea cumulată a acestora este cel puţin egală cu 6 salarii minime brute pe ţară.
- (venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din asocierea cu o persoană juridică,din cedarea folosinţei bunurilor,activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, investiţii și din alte surse).
Cota de contribuții de asigurări sociale de sănătate este de 10%. CASS datotată = 10 % X baza anuală de calcul al CASS.
Se datorează dacă venitul net anual depășește 24.300 lei (echivalentul a 6 salarii minime brute în 2025, salariul minim fiind 4.050 lei)
Excepții de la plata CASS pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală
- pentru veniturile realizate din drepturi de proprietate intelectuală;
- persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală.
Pot opta în anul curent, 2025 pentru plata CASS, pentru a avea calitatea de asigurati:
- persoanele fizice care încep în cursul anului fiscal să desfăşoare activităţi independente, altele decât cele din contracte sportive încheiate potrivit Legii nr. 69/2000, precum şi cele care au înregistrat pierdere fiscală în anul fiscal anterior sau un venit net anual egal cu zero;
- persoanele fizice care nu realizează venituri de natura celor prevăzute la art. 155 şi nu se încadrează în categoriile de persoane exceptate de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate;
- persoanele fizice care realizează venituri de natura celor prevăzute la art. 155, pentru care nu se datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate.
- persoanele fizice care realizează venituri de natura celor prevăzute la art. 155 alin.(1) lit. c) – h) – venituri din drepturi de proprietate intelectuală,din asocierea cu o persoană juridică,din cedarea folosinţei bunurilor,activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, investiţii și din alte surse;
Aceste persoane fizice depun declaratia unică – Capitolul II și declara CASS pentru anul în care exercită opţiunea, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul, reprezentând valoarea a 6 salarii de bază minime brute pe ţară, în vigoare la data de 1 ianuarie a anului pentru care se datorează contribuţia. (Sursa: Anaf)
Editor : C.S.
