În cazul în care vicepreședintele Kamala Harris va câștiga alegerile prezidențiale din 5 noiembrie și va depune jurământul în calitate de președinte la 20 ianuarie 2025, administrația sa se va confrunta cu provocarea serioasă în materie de securitate națională, aceea de a face față unei Corei de Nord imprevizibile, înarmată nuclear, comentează National Interest.
Continuarea politicii de răbdare strategică a administrației Biden este deja o cale către eșecul politicii. Această abordare nu a împiedicat Phenianul să își extindă și să își modernizeze rapid arsenalul nuclear, inclusiv prin construirea de arme nucleare tactice care ar putea fi utilizate în mod coercitiv împotriva Coreei de Sud și a altor aliați ai SUA.
Eșecul influenței SUA de a limita ambițiile nucleare ale Coreei de Nord a generat o îngrijorare crescândă la Seul cu privire la eficacitatea descurajării nucleare a SUA. În prezent, în Coreea de Sud există o dezbatere activă cu privire la achiziționarea propriilor arme nucleare ca răspuns la acumularea rapidă de arme nucleare de către Coreea de Nord – sau, cel puțin, la încheierea unui acord de partajare a armelor nucleare care ar putea duce la întoarcerea unor forțe nucleare americane în Peninsula Coreeană.
În schimb, următoarea administrație trebuie să consolideze descurajarea la toate nivelurile și să comunice în mod vizibil acest pas către Phenian. Statele Unite trebuie să iasă din capcana politică a răbdării strategice.
Una dintre soluții
Dacă va deveni președinte, Harris trebuie să asigure Coreea de Sud și Japonia că garanțiile de securitate oferite de descurajarea nucleară extinsă a SUA rămân credibile și puternice. Acest lucru trebuie să fie susținut de schimbări vizibile ale poziției forțelor militare americane. Solicitările Congresului de reintroducere a rachetei de croazieră cu lansare din mare (SLCM-N), dotată cu armament nuclear, trebuie să fie susținute de noua administrație, ca parte a următoarei revizuiri a poziției nucleare a SUA.
SLCM-N, care a fost planificată inițial pentru a fi utilizată pe submarinele nucleare din clasa Virginia (SSN) și pe viitoarele submarine SSN-X, oferă o mai mare flexibilitate forțelor nucleare ale SUA. Aceasta ar arăta că SUA au mai multe opțiuni de răspuns la o amenințare nucleară nord-coreeană decât să se retragă sau să escaladeze spre arme nucleare strategice.
Pare foarte probabil ca noul tratat START să se încheie în 2026, în absența unei dorințe a Rusiei de a-l reînnoi.
Având în vedere modernizarea forțelor nucleare rusești și modernizarea și extinderea forțelor nucleare chineze, este probabil ca SUA să se confrunte cu un mediu de amenințare nucleară mult mai advers. O administrație Harris nu ar trebui să riște ca Seulul să aleagă să își achiziționeze arme nucleare ca urmare a continuării răbdării strategice a lui Biden.
La nivel militar convențional, următoarea administrație ar trebui să consolideze Tratatul de securitate mutuală între SUA și Coreea de Sud ca parte a consolidării descurajării integrate. Statele Unite ar putea consolida apărarea integrată antiaeriană și antirachetă pe peninsula coreeană și în jurul acesteia, astfel încât interceptarea în faza de amplificare să devină o posibilitate.
„O administrație Harris ar trebui să acorde prioritate descurajării puternice față de Kim Jong Un” este părerea celor de la National Interest.
Editor : S.S.
