Imagini din satelit arată că două dintre cele mai avansate bombardiere ale Chinei au aterizat luna aceasta în insulele Paracel din Marea Chinei de Sud. Prezența aeronavelor acolo arată că Beijingul transmite mesaje cu privire la capacitățile sale militare în creștere, spun analiștii, într-o analiză a Reuters.
Este pentru prima dată din 2020 când bombardierele H-6, cu rază lungă de acțiune, au aterizat pe insula Woody din Paracel, iar deplasarea aeronavelor, acum modernizate, are loc pe fondul tensiunilor cu Filipinele, al operațiunilor din apropierea Taiwanului și înaintea celui mai mare forum de apărare din regiune care va avea loc în acest weekend.
„Bombardierele cu rază lungă de acțiune ale Chinei nu ar trebui să fie staționate acolo, așa că pare să fie un semnal clar din partea Beijingului – către Filipine și SUA”, a declarat Collin Koh, cercetător în domeniul apărării la Școala de Studii Internaționale S. Rajaratnam din Singapore.
Președintele francez Emmanuel Macron urmează să deschidă vineri forumul de dialog Shangri-La de trei zile din Singapore cu un discurs, în timp ce secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, va prezenta sâmbătă abordarea administrației Trump față de regiune.
Un portavion britanic este așteptat luna viitoare în Marea Chinei de Sud, o prezență rară, spun diplomații. Sateliții au surprins două avioane H-6 care zboară deasupra controversatului Scarborough Shoal, tot în Marea Chinei de Sud, chiar înainte de vizita lui Hegseth în Filipine la sfârșitul lunii martie, când a reafirmat „angajamentul de neclintit” al Statelor Unite față de aliatul său.
Diplomații și analiștii spun că deplasările aeronavelor H-6 sunt atent examinate, având în vedere modul în care fuzelajul său cu un design din epoca Războiului Rece a fost modernizat pentru a transporta rachete de croazieră, antinavă și de atac terestru. Ascestea sunt capabile să lanseze și rachete balistice cu încărcătură nucleară.
O potențială amenințare la adresa bazelor americane din regiune, bombardierele H-6 au survolat zone din apropierea Taiwanului în octombrie, iar în iulie au zburat aproape de continentul american pentru prima dată.
Nici Ministerul Apărării din China, nici Consiliul Maritim și de Securitate Națională din Filipine nu au comentat situația pentru Reuters.
Ocupația Insulelor Paracel de către China este contestată de Vietnam, al cărui Minister de Externe nu a răspuns, de asemenea, imediat pentru comentarii.
Design sovietic
Modelul de bază H-6 datează din perioada sovietică, mai precis anii ’50, dar rămâne cel mai avansat bombardier cu rază lungă de acțiune al Chinei, fiind echipat acum cu motoare îmbunătățite, sisteme de zbor moderne și armament de ultimă generație.
Imaginile furnizate Reuters de Maxar Technologies arată două bombardiere H-6 pe o pistă de pe Insula Woody, surprinse la data de 19 mai.
O altă imagine Maxar din aceeași dată arată două aeronave de transport Y-20 și un avion de avertizare timpurie KJ-500 – o aeronavă considerată vitală pentru ca Beijingul să poată controla și securiza operațiuni aeriene și maritime din ce în ce mai complexe.
Unii analiști spun că aeronavele ar fi sosit pe 17 mai și au staționat acolo până pe 23 mai.
Ben Lewis, fondatorul platformei de date open source PLATracker, a declarat că este puțin probabil ca H-6 să fie desfășurate pe termen lung pe Insula Woody, sau să aibă o bază permanentă acolo.
Beijingul acoperă Marea Chinei de Sud cu două regimente de bombardiere, potrivit Institutului Internațional de Studii Strategice, cu sediul la Londra.
Bombardierele sunt în general ținute în baze puternic apărăate de pe continent, unde ar avea mai multă protecție într-un eventual conflict militar, cu SUA, de exemplu.
SUA mențin avioane de vânătoare în Japonia, inclusiv pe portavionul său desfășurat în zonă, și are o bază aeriană în Guam, unde staționează aeronave B-52.
China revendică suveranitatea a aproape toată Marea Chinei de Sud, inclusiv asupra zonelor revendicate de Brunei, Indonezia, Malaezia, Filipine, Taiwan și Vietnam.
O hotărâre din 2016 a unui tribunal internațional a constatat că pretențiile generale ale Beijingului nu aveau nicio bază în dreptul internațional, o decizie pe care China o respinge.
Editor : Liviu Cojan
