Statele Unite îşi vor reafirma dominaţia în emisfera vestică, îşi vor consolida forţa militară în Indo-Pacific şi, eventual, îşi vor reevalua relaţia cu Europa, a declarat vineri preşedintele Donald Trump într-un document strategic amplu, care urmăreşte să redefinească rolul ţării sale în lume, scrie Reuters într-un amplu comentariu pe marginea Strategiei de Securitate Națională a Statelor Unite, publicată de Casa Albă.
Strategia de Securitate Naţională, dată publicităţii în noaptea de joi spre vineri, descrie viziunea lui Trump ca fiind una de „realism flexibil” şi susţine că SUA ar trebui să reînvie Doctrina Monroe din secolul al XIX-lea, care declara emisfera vestică drept zona de influenţă a Washingtonului.
De asemenea, Strategia de Securitate Naţională a SUA avertizează că Europa se confruntă cu „declinul civilizaţional” şi trebuie să îşi schimbe cursul.
Documentul este cea mai recentă – şi cea mai clară – expresie a dorinţei lui Trump de a zdruncina ordinea de după cel de-al Doilea Război Mondial condusă de Statele Unite şi bazată pe o reţea de alianţe şi grupuri multilaterale şi de a o redefini prin prisma viziunii sale, „America First” (America pe primul loc – n.r.), comentează Reuters într-o analiză preluată de Agerpres.
„Politica externă a preşedintelui Trump este pragmatică fără a fi «adepta pragmatismului», reflectă realitatea fără a fi «realistă», este principială fără a fi «idealistă», puternică fără a fi «belicoasă» şi reţinută fără a fi «conciliantă»”, se arată în documentul de 29 de pagini.
„Este motivată mai presus de toate de ceea ce funcţionează pentru America”, se mai arată în document.
„Nu ne vom întoarce la cum erau lucrurile”
Documentul, care este publicat de fiecare nouă administraţie şi ghidează activitatea multor agenţii guvernamentale, menţionează că Trump va „restaura preeminenţa americană” în emisfera vestică şi plasează regiunea în fruntea priorităţilor de politică externă ale administraţiei sale.
„Acest «corolar al lui Trump» la Doctrina Monroe este o restaurare potentă şi bazată pe bun simţ a puterii şi priorităţilor americane, în concordanţă cu interesele de securitate americane”, se arată în document, care sugerează că ampla desfăşurare militară a SUA în regiune nu este ceva temporar.
De la preluarea mandatului în ianuarie, criticii au declarat că retorica lui Trump evocă un imperialism al zilelor noastre în emisfera vestică. Trump a vorbit încă de la început, în termeni vagi, despre recucerirea Canalului Panama şi anexarea Groenlandei şi a Canadei, aminteşte Reuters.
Mai recent, prezenţa militară americană tot mai mare în Caraibe şi ameninţările cu atacuri terestre în Venezuela şi în alte ţări în care operează carteluri de droguri au amplificat îngrijorările într-o regiune în care Washingtonul are un istoric tulbure de intervenţii militare. Statele Unite au trimis peste 10.000 de soldaţi în Caraibe, împreună cu un portavion, nave de război şi avioane de vânătoare.
„Noua Strategie Naţională de Securitate subliniază destul de clar că nu ne vom întoarce la cum erau lucrurile”, a declarat Jason Marczak, analist senior pentru America Latină în cadrul think-tank-ului Atlantic Council din Washington.
Prioritate: Taiwan
Documentul face aluzie, de asemenea, la influenţa economică tot mai mare a Chinei în America Latină, care a fost o preocupare pentru administraţiile americane succesive, şi la obiectivul de a contracara acest lucru.
În Asia, se arată în document, Trump îşi propune să descurajeze conflictul cu China privind Taiwanul şi Marea Chinei de Sud prin consolidarea puterii militare a SUA şi a aliaţilor săi.
„Descurajarea unui conflict privind Taiwanul, ideal prin menţinerea supremaţia armatei, este o prioritate”, se arată în document.
Chestiunea a fost un factor iritant în relaţiile dintre SUA şi China timp de ani de zile.
Însă Trump are un istoric de abordări neconvenţionale în politica externă, ceea ce face dificilă prezicerea modului în care această formalizare a temelor de securitate naţională s-ar putea traduce în acţiuni concrete.
„Declin civilizaţional” în Europa
În document, administraţia a adoptat o viziune sumbră asupra aliaţilor săi tradiţionali din Europa, avertizând că bătrânul continent se confruntă cu „declinul civilizaţional” şi trebuie să schimbe macazul dacă vrea să rămână un aliat de încredere pentru Statele Unite.
Documentul este cel mai recent dintr-o serie de declaraţii ale oficialilor americani care au dat peste cap presupunerile postbelice despre relaţia strânsă a Europei cu cel mai puternic aliat al său, Statele Unite.
„Pe termen lung, este mai mult decât plauzibil ca, în cel puţin câteva decenii, anumiţi membri ai NATO să devină majoritar non-europeni”, se arată în document.
Unii comentatori europeni au declarat că documentul s-a făcut ecoul punctelor de vedere ale partidelor politice europene de extremă dreapta, care au devenit principala opoziţie faţă de guvernele din Germania, Franţa şi alţi aliaţi tradiţionali ai SUA.
Administraţia Trump, se arată în document, a dorit să restabilească „identitatea occidentală” în Europa. Acest lucru vine în contextul în care Trump a folosit o retorică din ce în ce mai rasistă împotriva imigranţilor de culoare din Statele Unite, comentează Reuters.
Cine pierde, cine câștigă
Politicieni şi oficiali europeni au fost iritaţi de tonul Washingtonului, dar, în timp ce se grăbesc să-şi reconstruiască armatele neglijate pentru a face faţă unei ameninţări percepute din partea Rusiei, aceştia se bazează în continuare foarte mult pe sprijinul militar american.
Documentul menţionează că este în interesul strategic al Statelor Unite să negocieze o soluţionare rapidă a războiului din Ucraina şi să restabilească „stabilitatea strategică” cu Rusia.
Trump are un istoric de comentarii pozitive şi admirative la adresa preşedintelui rus Vladimir Putin, care au stârnit mult timp critici conform cărora este „indulgent faţă de Rusia”.
Reuters a relatat vineri că Washingtonul doreşte ca Europa să preia majoritatea capacităţilor de apărare convenţionale ale NATO, de la intelligence la rachete, un termen limită strict care a fost considerat nerealist de către unii oficiali europeni.
Evaluând modul în care regiunile lumii s-ar clasa în cadrul agendei lui Trump, Brad Bowman, expert la think-tank-ul Fundaţia pentru Apărarea Democraţiilor din Washington, a scris pe X: „Câştigătorii concursului de timp, resurse şi atenţie?: Emisfera vestică şi poate Pacificul. Pierzătorii?: Europa. Urmează să se stabilească?: Orientul Mijlociu. Africa?: Multă baftă…”
Editor : B.P.
