Casa Naţională de Asigurări de Sănătate anunţă, vineri seaăr, că spitalele şi medicamentele compensate reprezintă cea mai mare pondere a cheltuielilor în Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Reărezentanţii isntotiţiei apreciază că, în lipsa unor măsuri de remediere a situaţiilor apărute se poate ajunge la ”consecinţe semnificative”. În ceea ce priveşte spitalele, CNAS propune introducerea finanţării majorărilor salariale în sistemul de plată pe caz rezolvat, cu creşterea corespunzătoare a tarifelor pentru serviciile medicale spitaliceşti. În ceea ce priveşte medicamentele, o soluţie o reprezintă încurajarea prescrierii de medicamente generice şi bio-similare, mai ieftine, în locul celor inovative, în cazurile în care din punct de vedere medical acest lucru este posibil.
”În prezent, dar şi în anii anteriori, cele mai mari ponderi în cheltuielile pentru sănătate din bugetul FNUASS , gestionat de CNAS, revin asistenţei medicale spitaliceşti (cca. 45%) şi medicamentelor compensate (cca. 33%). În timp, în finanţarea celor două domenii au apărut însă dezechilibre care, necorectate, pot duce la consecinţe semnificative”, arată, vineri seară, CNAS, într-un comunicat de presă.
I. Spitale:
Instituţia precizează că, începând cu anul 2015, susţinerea majorării salariilor personalului din spitalele publice s-a efectuat prin intermediul CNAS.
”Sumele utilizate anual în acest scop au crescut atât ca valoare cât şi ca procent din fondurile alocate spitalelor, ajungând la ora actuală ca finanţarea influenţelor salariale să fie egală cu finanţarea serviciilor medicale acordate pacienţilor internaţi. Acest sistem dual de finanţare a spitalelor publice nu încurajează efectuarea de servicii medicale în beneficiul pacienţilor, distorsionează plata pe caz rezolvat şi este totodată un factor de descurajare a concurenţei între unităţile medicale”, se ai arată în documentul citat.
Potrivit acestuia, soluţia de corecţie la care se lucrează în prezent este introducerea finanţării majorărilor salariale în sistemul de plată pe caz rezolvat, cu creşterea corespunzătoare a tarifelor pentru serviciile medicale spitaliceşti.
II. Medicamente:
CNAS arată, de asemenea, că a crescut semnificativde la an la an consumul medicamentelor finanţate din FNUASS, cu procente de până la 20%, ajungându-se ca în anul 2025 valoarea acestor medicamente acordate pacienţilor să fie de 2,5 ori mai mare comparativ cu cea din anul 2015.
”Menţinerea unui asemenea ritm înalt de creştere nu este sustenabilă, în condiţiile în care veniturile bugetului FNUASS, care provin în principal din contribuţiile asiguraţilor, nu cresc în mod similar. Având însă în vedere că peste 80% din valoarea medicamentelor acordate asiguraţilor o reprezintă medicamentele inovative, în timp ce cantitativ acestea sunt doar 48% din totalul medicamentelor finanţate din FNUASS, o soluţie o reprezintă încurajarea prescrierii de medicamente generice şi bio-similare, mai ieftine, în locul celor inovative, în cazurile în care din punct de vedere medical acest lucru este posibil. Între versiunile generice/bio-similare ale medicamentelor şi cele originale nu există diferenţe clinice, de siguranţă sau de eficacitate, dar există diferenţe semnificative de preţ”, a mai transmis instituţia citată.
CNAS consideră necesară schimbarea normelor legale de stabilire a preţurilor medicamentelor şi de includere a acestora pe lista de compensare.
”În caz contrar România va plăti medicamente tot mai scumpe pentru un număr tot mai mic de pacienţi până când se va ajunge la blocaj, în sensul că nu vor mai putea intra în tratament pacienţi noi”, se mai arată în comunicat.
”Logica acestor soluţii nu este de a închide spitale sau de a restrânge accesul la medicamente, aşa cum vehiculează în mod eronat în spaţiul public unele persoane care nu cunosc aprofundat mecanismele de finanţare, ci exact opusul, de a stimula performanţa spitalelor, precum şi de a lărgi accesul la medicamente, în beneficiul pacienţilor. Este evident că, în condiţiile unor resurse financiare inevitabil limitate (CASS de 10%, faţă de circa 15% în Germania, de exemplu), maximul de beneficiu îl obţii dacă utilizezi cu eficienţă fiecare leu de care dispui”, a declarat preşedintele CNAS, conf. univ. dr. Horaţiu-Remus Moldovan.
Premierul interimar, Ilie Bolojan, a afirmat, miercuri seară, că, „în loc să ai un medicament foarte scump, care face cam acelaşi lucru, ai putea să ai un medicament şi jumătate sau două medicamente generice, dintre care unele sunt produse în România, care să rezolve aceleaşi probleme şi să ai un acces mai mare al pacienţilor”.
Declaraţia a fost criticată de către asociaţii ale pacienţilor care au arătat că nu doar costul unui medicament este problema în România, ci şi discontinuităţile de aprovizionare cu medicamente şi retragerile de pe piaţă.
„Un medicament accesibil doar pe hârtie nu tratează pe nimeni”, avertizează asociaţiile, adăugând că un sistem de sănătate nu devine mai eficient atunci când economiseşte pe hârtie, dar lasă pacienţii fără tratamentul de care depind.