Casa Naţională de Asigurări Sociale de Sănătate (CNAS) transmis, miercuri seară, că este la zi cu plăţile pentru medicamente, fiind integral achitate cele pentru luna martie. Până la finalul lunii iulie, instituţia trebuie să achite cheltuielile aferente lunii aprilie şi preciează că are disponibilă doar 63% din sumă, fiind făcute demersuri pe lângă Ministerul Finanţelor pentru alocarea a 827 milioane lei. În legătură cu decizia Comisiei Europene de a trimite România în faţa Curţii de Justiţie a UE din cauza neefectuării la timp a plăţilor către farmacii, instituţia precizează că se referă la o situaţie istorică, care nu reflectă situaţia actuală a plăţilor.
CNAS a transmis, miercuri seară, precizări, după ce Comisia Europeană a anunţat că trimite România în faţa Curţii de Justiţie a UE din cauza neefectuării la timp a plăţilor către farmacii.
”La data de 8 iulie 2026, CNAS se află la zi cu plăţile pentru medicamente. Astfel, sunt achitate integral medicamentele aferente consumului lunii martie, iar până la sfârşitul lunii iulie trebuie achitat consumul lunii aprilie. În prezent, CNAS dispune de fondurile necesare pentru plata a aproximativ 63% din consumul lunii aprilie. Pentru diferenţa de aproximativ 827 milioane lei, instituţia a întreprins toate demersurile necesare pe lângă Ministerul Finanţelor, astfel încât această sumă să fie pusă la dispoziţie până la sfârşitul lunii, permiţând achitarea integrală şi în termen a obligaţiilor către farmacii”, a transmis, CNAS, îmtr-un comunicat de presă.
Potrivit instituţiei citate, consumul mediu lunar de medicamente în România este de aproximativ 2,4 miliarde lei, reprezentând aproape 40% din totalul cheltuielilor lunare ale Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) pentru servicii medicale şi medicamente, fără a include concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate.
”În ceea ce priveşte procedura declanşată la nivel european, aceasta îşi are originea într-o sesizare formulată în luna aprilie 2024 de un grup de farmacii, care au reclamat întârzierile înregistrate de România în perioada anterioară la plata medicamentelor. Procedura vizează o situaţie istorică şi nu reflectă situaţia actuală a plăţilor”, susţin oficialii CNAS/
Potrivit acestora, dimpotrivă, în perioada octombrie 2025 – aprilie 2026, România, prin CNAS, a reuşit să elimine întârzierile istorice şi să efectueze plăţile în termenul legal.
”Mai mult, în luna decembrie 2025, CNAS a reuşit să achite inclusiv aproximativ 16% din sumele care trebuiau plătite în luna ianuarie 2026, reducând şi mai mult timpul efectiv de decontare către farmacii. Acest lucru demonstrează angajamentul instituţiei pentru respectarea obligaţiilor contractuale şi pentru asigurarea predictibilităţii financiare a sistemului farmaceutic. Totodată, este important de precizat că situaţia actuală nu este determinată de lipsa fondurilor sau de insuficienţa prevederilor bugetare, ci de constrângerile administrative generate de aplicarea Legii bugetului de stat. În prezent, ordonatorii principali de credite pot efectua plăţi numai în limita creditelor bugetare lunare aprobate de Ministerul Finanţelor”, au mai transmis oficialii CNAS.
Potrivit acestora, CNAS a solicitat Ministerului Finanţelor exceptarea bugetului FNUASS de la acest mecanism, având în vedere că serviciile medicale şi medicamentele sunt deja furnizate pacienţilor şi au termene legale clare de plată.
”Subliniem faptul că anul 2026 este primul an din ultimele două decenii în care bugetul FNUASS este construit pe baze echilibrate, ceea ce ar trebui să permită efectuarea plăţilor la termen, cu condiţia ca resursele colectate în fond să fie puse la dispoziţia CNAS în timp util”, transmite CNAS.
Instituţia precizează că, în acelaşi timp, această situaţie evidenţiază o provocare mult mai amplă cu care se confruntă sistemul de sănătate din România.
”În ultimii trei ani, consumul de medicamente a crescut într-un ritm fără precedent, cu aproximativ 5 miliarde lei anual. Această evoluţie este determinată în principal de accesul tot mai larg la terapii inovatoare, care oferă şanse reale de supravieţuire şi o calitate mai bună a vieţii pacienţilor, dar care presupun şi costuri semnificativ mai ridicate. În acelaşi timp, principala sursă de finanţare a FNUASS, contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS), a rămas la nivelul de 10%, iar ritmul de creştere al veniturilor nu poate susţine, pe termen mediu şi lung, aceeaşi dinamică a cheltuielilor cu medicamentele”, afirmă oficialii CNAS.
Aceştia susţin necesitatea unei reforme profunde a legislaţiei privind stabilirea preţurilor şi rambursarea medicamentelor.
”România are nevoie de o legislaţie modernă, armonizată cu modelele europene, care să permită un proces transparent şi eficient de stabilire a preţurilor, evaluare şi includere a medicamentelor pe lista celor compensate şi rambursate, precum şi negocieri reale şi flexibile, astfel încât pacienţii români să beneficieze de terapiile inovatoare în acelaşi timp cu pacienţii din state precum Germania, Franţa, Israel sau alte ţări care au dezvoltat mecanisme performante de pricing şi rambursare”, se mai arată în comunicatul de presă citat.
În ultimele luni, CNAS anunţă că a lansat un dialog instituţional cu producătorii de medicamente, iar feedback-ul primit este unul pozitiv.
De asemenea, CNAS beneficiază de sprijinul şi expertiza Băncii Mondiale pentru dezvoltarea unor noi mecanisme de finanţare şi pentru implementarea unor modele de achiziţii centralizate pentru anumite categorii de medicamente cu volume mari de utilizare, după exemple de bună practică existente la nivel european.
”Suntem convinşi că, prin colaborarea dintre CNAS, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Finanţelor, organizaţiile de pacienţi, producătorii de medicamente şi partenerii internaţionali, România poate construi o legislaţie modernă şi sustenabilă privind preţurile şi rambursarea medicamentelor, care să asigure accesul rapid al pacienţilor la tratamente inovatoare şi să prevină apariţia unor situaţii similare în viitor”, se mai arată în comunicatul citat.
Comisia Europeană a decis, miercuri, să trimită România în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) pentru faptul că nu s-a asigurat că CNAS (Casa Naţională de Asigurări de Sănătate) efectuează plăţile către operatorii de farmacii în termenele stabilite de Directiva privind întârzierea în efectuarea plăţilor (Directiva 2011/7/UE).