Factorii de decizie economică din întreaga lume urmăresc cu atenţie evoluţiile din Orientul Mijlociu, încercând să evalueze impactul economic al războiului şi măsurile necesare pentru a limita efectele asupra economiei globale, relatează CNBC.
CNBC a discutat cu peste 30 de bancheri din bănci centrale, politicieni şi oficiali prezenţi la reuniunile de primăvară ale FMI şi Băncii Mondiale de la Washington, care au identificat principalele riscuri economice generate de conflictul dintre Statele Unite şi Iran.
Interviurile au avut loc înainte ca Iranul să anunţe vineri că Strâmtoarea Ormuz este deschisă traficului comercial în timpul armistiţiului dintre Israel şi Liban şi înainte ca Teheranul să declare sâmbătă că strâmtoarea este din nou restricţionată, acuzând Washingtonul că nu şi-a respectat angajamentele.
Preşedintele american Donald Trump a mulţumit Iranului pentru redeschiderea strâmtorii, dar a precizat că blocada navală americană asupra porturilor iraniene va continua până la încheierea unui acord cu Teheranul.
Războiul prelungit, principalul risc
Conflictul cu Iranul a dominat discuţiile din cadrul reuniunii, în contextul incertitudinii privind evoluţia sa. Trump a declarat recent că războiul ”ar trebui să se încheie destul de curând”, însă anterior afirmase că ar putea dura încă două sau trei săptămâni, iar mesajele contradictorii venite din Washington şi Teheran au amplificat incertitudinea.
Pierre Gramegna, director general al Mecanismului European de Stabilitate, a spus că impactul războiului este deja vizibil.
”Uitaţi-vă la inflaţie în ultimele luni. Uitaţi-vă la ce se întâmplă la benzinării în întreaga lume. Impactul este evident”, a declarat acesta.
El a adăugat că, citându-l pe scriitorul columbian Gabriel García Márquez, ”este mai uşor să începi un război decât să îl închei”.
Riscul de stagflaţie
Mulţi oficiali au atras atenţia asupra combinaţiei periculoase dintre creşterea inflaţiei şi încetinirea economiei, scenariu cunoscut drept stagflaţie.
Gramegna a avertizat că dacă războiul continuă şi Strâmtoarea Ormuz este blocată complet sau parţial, inflaţia ar putea creşte cu peste 1% sau chiar 1,5% în acest an. Într-un scenariu mai grav, creşterea ar putea ajunge la 2,5%, ceea ce ar declanşa stagflaţia la nivel global.
Securitatea energetică, o preocupare majoră
Ministrul grec de Finanţe, Kyriakos Pierrakakis, a avertizat că lumea ar putea intra într-o criză energetică majoră.
El a subliniat că aproximativ o treime din îngrăşămintele mondiale tranzitează Strâmtoarea Ormuz, alături de sulf, heliu şi produse petrochimice, ceea ce face din blocarea acestei rute un risc major pentru economia globală.
Ministrul de Finanţe al Noii Zeelande, Nicola Willis, a spus că într-un scenariu extrem petrolul ar putea rămâne blocat în Orientul Mijlociu, fără să ajungă la rafinăriile din Asia de Sud-Est, ceea ce ar putea provoca penurie de combustibili.
Incertitudinea complică deciziile economice
Mulţi oficiali au spus că este extrem de dificil să facă prognoze economice din cauza incertitudinii legate de durata războiului.
Ministrul suedez de Finanţe, Elisabeth Svantesson, a declarat că ”este imposibil de prezis ce se va întâmpla”.
Guvernatorul Băncii Finlandei, Olli Rehn, membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene, a spus că BCE nu a decis încă direcţia viitoare a dobânzilor, deoarece evoluţiile conflictului pot schimba rapid perspectivele economice.
Preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel, a descris situaţia drept ”foarte opacă şi foarte incertă”, adăugând că deciziile de politică monetară vor fi luate de la o şedinţă la alta.
Pieţele financiare rămân rezistente
În ciuda tensiunilor geopolitice, pieţele financiare au arătat până acum o rezilienţă surprinzătoare. Bursa americană a atins noi recorduri, iar indicele global MSCI pentru pieţele din afara SUA a recuperat mare parte din pierderile înregistrate după izbucnirea războiului.
Totuşi, unii oficiali avertizează că efectele reale asupra economiei ar putea apărea cu întârziere.
Martins Kazaks, guvernatorul băncii centrale a Letoniei, a spus că impactul asupra lanţurilor de aprovizionare va deveni vizibil abia atunci când transporturile maritime întârziate vor începe să afecteze livrările de energie şi materii prime.
Oficialii spun că, deocamdată, economia globală se confruntă cu o perioadă de ”ceaţă” şi incertitudine, în care evoluţia conflictului din Orientul Mijlociu va juca un rol decisiv.
