Comisia Europeană a publicat luni, 17 noiembrie, noile prognoze economice pentru România, iar acestea arată o reducere treptată a deficitului bugetar și o creștere economică modestă în următorii doi ani. În 2025, PIB-ul real al României este estimat să crească doar cu 0,7%, în scădere față de 0,9% în 2024. Ulterior, economia ar urma să avanseze cu 1,1% în 2026 și să accelereze până la 2,1% în 2027, pe măsură ce presiunea măsurilor fiscale se va reduce.
Deficitul bugetar, care a ajuns la 9,3% din PIB în 2024, este proiectat să scadă la 8,4% în 2025, la 6,2% în 2026 și la 5,9% în 2027.
Chiar și așa, România va rămâne mult peste limita europeană de 3% din PIB și se va situa printre statele cu cele mai mari deficite din Uniunea Europeană.
Creștere economică redusă până în 2026, influențată de austeritate și inflație
Comisia Europeană a explicat faptul că încetinirea economiei este provocată de incertitudinea politică și fiscală, dar mai ales de măsurile ample de consolidare bugetară adoptate începând cu sfârșitul lui 2024.
În 2025, consumul privat scade din cauza înghețării salariilor și pensiilor și a creșterii taxelor, iar consumul public se reduce la rândul său.
În 2026, efectele acestor măsuri se vor resimți și mai puternic, iar Comisia estimează chiar o contracție ușoară a consumului privat, din cauza inflației încă ridicate și a veniturilor reale tot mai mici.
Pe de altă parte, investițiile private încep să se redreseze, iar formarea brută de capital fix va accelera în 2026, susținută de îmbunătățirea încrederii în economie și de finalizarea investițiilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„Exporturile vor continua să fie reziliente, iar scăderea importurilor, cauzată de diminuarea consumului intern, va contribui la un plus în balanța comercială”, conform estomărilor Comisiei.
Inflația va rămâne ridicată și în 2026
După ce inflația IAPC ( Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum) a coborât la 5,8% în 2024, prețurile au început din nou să crească în vara lui 2025.
În iulie, a fost eliminat plafonul pentru prețurile la electricitate pentru populație, iar în același timp au crescut TVA-ul și accizele.
Toate aceste măsuri au dus inflația IAPC la 8,6% în septembrie 2025.
Pentru întregul an 2025, inflația IAPC este estimată să ajungă la 6,7%. În 2026, ar urma să scadă sub 6%, deoarece consumul rămâne slab, iar efectul de comparație față de anul anterior ajută la temperarea creșterilor de prețuri.
Totuși, procesul de reducere a inflației ar putea fi încetinit.
În martie 2026 urmează să fie eliminat și plafonul la prețurile gazelor naturale, ceea ce probabil va menține presiunea asupra prețurilor.
De asemenea, dacă sistemul ETS2 („sistem de taxare a poluării”, creat special pentru transportul rutier și clădiri) va fi introdus la timp, acesta va adăuga costuri suplimentare și ar putea împinge inflația în sus în 2027.
În aceste condiții, inflația IAPC ar putea reveni în ținta Băncii Naționale (2,5% ± 1 punct procentual) abia spre sfârșitul anului 2027.
Piața muncii se răcește: șomajul urcă peste 6% în 2025
Comisia Europeană a anunțat că ocuparea forței de muncă a început deja să scadă în 2025, din cauza activității economice slabe.
Rata șomajului este estimată să depășească 6% în 2025, pentru ca apoi să scadă treptat la 5,6% în 2026 și 2027.
Deși unele sectoare, precum construcțiile și serviciile, continuă să atragă lucrători străini, creșterile salariale sunt puternic temperate.
Înghețarea salariilor din sectorul public și moderarea creșterilor salariale din privat fac ca veniturile nominale să crească mai lent, iar în termeni reali acestea devin negative.
După câțiva ani de creșteri mari ale salariilor, reducerea ritmului ar urma să susțină competitivitatea externă a companiilor românești.
Deficitul bugetar scade de la 9,3% în 2024 la 5,9% în 2027
Deficitul bugetar general al României este proiectat să scadă pe parcursul a trei ani consecutivi.
Reducerea este determinată de mai multe pachete de consolidare fiscală adoptate de Parlament:
Comisia a menționat explicit pachetul din decembrie 2024, care include înghețarea salariilor și pensiilor în 2025 și măsuri de creștere a veniturilor echivalente cu 0,3% din PIB.
În iulie 2025 a fost adoptat un al doilea set de măsuri, ce cuprinde majorări de TVA, lărgirea bazei contribuțiilor de sănătate, mărirea accizelor și o cotă mai mare pentru impozitul pe dividende.
Tot atunci a fost extinsă înghețarea salariilor și pensiilor pentru anul 2026. În septembrie 2025, Parlamentul a adoptat și majorarea impozitului pe proprietățile rezidențiale, precum și noi taxe de mediu.
Cheltuielile pentru apărare vor crește treptat de la 1,6% din PIB în 2024 la 2% din PIB în 2027.
În același timp, datoria publică este proiectată să se majoreze de la sub 55% din PIB în 2024 la aproximativ 63% în 2027, pe fondul deficitelor mari și al creșterii costurilor cu dobânzile.
Riscuri în direcția negativă pentru economia României
Comisia Europeană a avertizat că scenariul economic pentru România este vulnerabil.
O abatere majoră de la traiectoria de consolidare fiscală ar putea eroda încrederea investitorilor și stabilitatea macroeconomică.
În plus, implementarea completă a proiectelor finanțate prin PNRR rămâne o provocare, în timp ce incertitudinile legate de comerțul internațional pot afecta performanța exporturilor.
Pentru români, următorii doi ani vor fi marcați de restricții bugetare, scumpiri și o creștere economică foarte redusă.
Puterea de cumpărare rămâne sub presiune, iar salariile reale vor continua să scadă.
Pe termen mediu, începând cu 2027, Comisia Europeană anticipează o accelerare a economiei, pe fondul scăderii inflației și al relaxării politicii monetare, ceea ce ar putea susține o revenire a consumului și a investițiilor.
CITEȘTE ȘI: VIDEO Cum au evoluat prețurile după creșterea TVA din 1 august 2025. Alimentele au fost cele mai afectate
