Organizaţiile reprezentative ale mediului de afaceri din România îşi exprimă îngrijorarea faţă de menţinerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) care, în opinia acestora, „descurajează investiţiile, erodează competitivitatea şi afectează investiţiile româneşti şi străine. Potrivit celor 12 organizaţii semnatare ale unui document comun, România are nevoie de „politici fiscale coerente şi predictibile, care să stimuleze investiţiile private şi productivitatea” şi de „reforme care să elimine risipa şi cauzele pentru dezechilibrele actuale”. Mediul de afaceri consideră eliminarea IMCA drept „o măsură vitală pentru inversarea tendinţei de stagnare economică”.
„Într-un context economic global marcat de încetinire şi un context bugetar dificil în plan intern, România are nevoie de politici fiscale coerente şi predictibile, care să stimuleze investiţiile private şi productivitatea şi de reforme structurale care să elimine risipa şi cauzele pentru dezechilibrele actuale. Inconsistenţa în procesul decizional, reflectată prin schimbări de poziţie într-un interval foarte scurt, transmite semnale contradictorii investitorilor şi sporeşte percepţia de risc asupra economiei româneşti”, se arată în documentul comun semnat de 12 organizaţii reprezentantive ale mediului de afaceri din România.
Potrivit sursei citate, România trebuie să reducă deficitul sub 3% până în 2030, iar acest obiectiv nu poate fi atins exclusiv prin creşteri de taxe (la nivelul individului sau al companiilor), ci necesită măsuri complementare, precum reducerea cheltuielilor statului, creşterea gradului de colectare şi digitalizarea administraţiei, relatează News.ro.
„Aceste eforturi pot avea succes doar în paralel cu o creştere economică sustenabilă, pe care această taxă riscă să o descurajeze. Fără măsuri concrete în aceste direcţii, atingerea obiectivelor rămâne imposibilă. Aşa cum mediul de afaceri a avertizat încă de la introducere, impozitarea pe cifra de afaceri a generat distorsiuni în piaţă, a afectat sectoare esenţiale şi, prin incertitudinea şi costurile suplimentare pe care le-a generat, a fost unul din factorii care au contribuit la lipsa de performanţă a României în a atrage investitori noi, spre deosebire de pieţe din regiune”, se arată în document.
Organizaţiile semnatare consideră că menţinerea IMCA, deşi a fost introdusă ca „măsură temporară”, „ridică semne de întrebare” şi din perspectiva colectării veniturilor.
„Conform datelor disponibile, s-au colectat aproximativ 1,2 mld. lei din cele 6 mld. lei estimate. Astfel, este probabil ca volumele viitoare să fie şi mai reduse pe fondul încetinirii activităţii economice”, afirmă semnatarii.
Aceştia consideră că în acelaşi timp IMCA „contravine bunelor practici şi standardelor internaţionale de guvernanţă fiscală” conform cărora „impozitarea urmăreşte, în principal, profitul şi substanţa economică, nu cifra de afaceri”.
„După cum am transmis în dialogul cu Guvernul României, mediul de afaceri consideră eliminarea IMCA drept o măsură vitală pentru inversarea tendinţei de stagnare economică. Sectorul privat vrea şi trebuie să fie un partener de încredere pentru soluţionarea problemelor de gestionare a finanţelor publice, nu ţintă de penalizare. Fără un mediu de afaceri prosper, reducerea deficitelor şi redresarea economică a României nu sunt posibile”, precizează organizaţiile.
Mediul de afaceri face apel la „consens politic pentru prioritizarea reformelor structurale”, care reprezintă „adevărata soluţie pentru consolidarea finanţelor publice”.
„Fără digitalizarea administraţiei fiscale, combaterea evaziunii şi eficientizarea cheltuielilor publice, creşteri suplimentare ale poverii fiscale riscă să frâneze economia şi capacitatea companiilor de a genera venituri bugetare. Considerăm că echilibrarea macro-bugetară a ţării trebuie să fie un obiectiv comun, care presupune cooperarea tuturor părţilor implicate, inclusiv o conlucrare responsabilă în cadrul Coaliţiei de Guvernare, dincolo de agende politice sau interese pe termen scurt”, mai arată semnatarii documentului.
Cele 12 organizaţii semnatare – Consiliul Investitorilor Străini, Camera de Comerţ Americană pentru România, Confederaţia Patronală Concordia, Fundaţia Romanian Business Leaders, Camera de Comerţ Italiană pentru România, Camera de Comerţ şi Industrie Franceză în România, Camera de Comerţ Belgiană, Luxemburg, Română, Moldovenească, Camera de Comerţ Româno-Olandeză, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România, Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană, Camera de Comerţ Elveţia – România şi Camera de Comerţ Britanică-Română – menţionează că rămân deschise dialogului cu autorităţile şi reiterează angajamentul de a contribui la creşterea economică şi la obiectivele bugetare ale României, spre dezvoltarea pe termen lung a economiei româneşti.
Editor : M.B.
