Partidul de extremă dreapta Rassemblement National (RN, Reuniunea Naţională) din Franţa a reacţionat violent, marţi, la decizia-şoc care, în acest stadiu, o împiedică pe Marine Le Pen să candideze la alegerile prezidenţiale din 2027, denunţând o „tiranie a judecătorilor” şi convocând pentru duminică, la Paris, un mare miting de susţinere. Ameninţările extremei drepte la adresa judecătorilor a determinat autorităţile să deschidă o anchetă, iar judecătoarea care a pronunţat sentinţa în cazul Le Pen a fost pusă sub protecţie. Între timp, justiţia a anunţat că o decizie în apel va fi pronunţată „în vara anului 2026”, cu mult înainte de alegerile prezidenţiale. Cu toate acestea, Marine Le Pen a decis să sesizeze Curtea Constituţională şi CEDO, relatează AFP.
Adresându-se deputaţilor RN, Marine Le Pen a acuzat „sistemul” că a „detonat o bombă nucleară” prin hotărârea din ziua precedentă. „Dacă folosesc o armă atât de puternică împotriva noastră, este evident pentru că suntem pe cale să câştigăm alegerile”, a declarat ea la o reuniune de grup, deschisă pentru prima dată presei. „Nu vă lăsaţi intimidaţi (…) Vom fi aici până când vom câştiga”, le-a spus ea trupelor sale, care au ovaţionat-o în picioare, denunţând „amestecul justiţiei în alegerile prezidenţiale”.
„Totul va fi făcut pentru a ne împiedica să ajungem la putere”, acuzase anterior preşedintele partidului, Jordan Bardella, făcând o paralelă între „climatul” din Franţa şi România, unde un candidat pro-rus de extremă dreapta a fost privat de o potenţială victorie prin anularea alegerilor prezidenţiale de la sfârşitul anului 2024.
Bardella a condamnat ameninţările la adresa judecătorilor, dar în acelaşi timp a denunţat „tirania judecătorilor”.
Aceste critici violente din partea RN l-au determinat pe unul dintre cei doi cei mai înalţi judecători francezi, Rémy Heitz, procurorul general al Curţii de Casaţie, să denunţe comentarii „inacceptabile” şi să apere o justiţie care „nu este politică”.
„Decizia a fost luată după un proces echitabil, în urma unei dezbateri contradictorii care a durat două luni şi a unei anchete care a durat ani de zile”, a reamintit el.
MITING CU INVITAŢI EUROPENI
RN refuză însă să „meargă mai departe” şi va organiza duminică, la Paris, o „reuniune de susţinere” pentru Marine Le Pen, care va lua cuvântul în cadrul „mobilizării populare paşnice” lansate de partid în urma condamnării sale. De asemenea, partidul are în vedere invitarea aliaţilor europeni.
Partidul de extremă dreapta susţine că a strâns „300.000 de semnături pentru petiţia de susţinere a lui Marine Le Pen în 24 de ore”, precum şi „10.000 de noi aderări la RN”, cifre pe care AFP precizează că nu le-a putut verifica.
Deşi mulţi îl vedeau ca înlocuitorul lui Le Pen la prezidenţiale, Jordan Bardella i-a jurat „loialitate” şi a spus că este în continuare „candidata la prezidenţiale”. Luni, Marine Le Pen îşi reafirmase intenţia de „a nu se lăsa eliminată” şi a cerut un recurs rapid.
UN APEL ÎN TERMEN REZONABIL
Ministrul justiţiei, Gérald Darmanin, a cerut ca apelul să aibă loc într-un „termen cât mai rezonabil posibil”. Iar marţi seară, Curtea de Apel din Paris şi-a anunţat intenţia de a „examina acest caz într-un termen care ar trebui să permită pronunţarea unei decizii în vara anului 2026”.
„Este o veste foarte bună şi vreau să văd tumultul creat de această hotărâre”, a reacţionat Marine Le Pen într-o declaraţie pentru Le Parisien în cursul serii.
Dar nu există nicio garanţie că instanţa de apel va ajunge la o decizie diferită de cea a tribunalului, care a constatat că a existat într-adevăr un „sistem” între 2004 şi 2016 pentru a face „economii” pentru partid, iar asistenţii deputaţilor europeni erau plătiţi cu banii Parlamentului European, dar lucrau de fapt pentru partid. Prejudiciul total a fost estimat la 4,1 milioane de euro.
Marine Le Pen a fost condamnată la patru ani de închisoare, dintre care doi cu suspendare, iar doi vor fi executaţi cu brăţară electronică, fără a fi încarcerată. În plus, a primit şi o amendă de 100 000 de euro, dar mai ales cinci ani de ineligibilitate, care se vor aplica imediat, cu titlul de „executare provizorie”. A fost decizia care a lovit-o cel mai tare pe politiciana care a mai candidat deja de trei ori, fără succes, la funcţia supremă în stat şi pe care sondajele o dădeau favorită la scrutinul prezidenţial din 2027.
Ca urmare, ea a anunţat că intenţionează să facă apel la Consiliul Constituţional şi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru a contesta aplicarea imediată a ineligibilităţii sale.
„INTERNAŢIONALA REACŢIONARĂ”
Între timp, hotărârea justiţiei franceze a fost criticată în străinătate de ceea ce preşedintele Emmanuel Macron a descris drept o „internaţională reacţionară”.
După Kremlin, ungurul Viktor Orban şi fostul preşedinte brazilian de extremă dreapta Jair Bolsonaro, Marine Le Pen a primit sprijinul italiencei Giorgia Meloni, al miliardarului Elon Musk şi al lui Donald Trump, care a comparat condamnarea Marinei Le Pen cu propriile sale probleme juridice.
Hotărârea a divizat, pe de altă parte, clasa politică a Franţei. Pentru Jean-Luc Mélenchon, liderul de extremă stânga (LFI), „decizia de a demite un ales trebuie să aparţină poporului”.
Conservatorul Laurent Wauquiez (LR) a regretat un fapt „nu foarte sănătos într-o democraţie”.
„Punerea în scenă a unei opoziţii între popor şi justiţie este o cale fără ieşire care ne va scoate din statul de drept, din democraţie şi din Republică”, a avertizat Boris Vallaud, liderul deputaţilor socialişti.
Premierul François Bayrou, care s-a declarat „tulburat” de această hotărâre a justiţiei, potrivit anturajului său, a asigurat deputaţii că guvernul nu are „niciun drept” să critice o decizie judecătorească. Cu toate acestea, el şi-a exprimat „îndoielile” cu privire la aplicarea imediată a ineligibilităţii impuse liderului partidului de extremă dreapta, afirmând că parlamentarii ar trebui să „reflecteze” dacă nu cumva este „oportun să se schimbe modul în care este scrisă legea”.
JUDECĂTOAREA CARE A PREZIDAT PROCESUL, PLASATĂ SUB PROTECŢIE
În urma deciziei judecătoreşti puternic contestate, preşedinta tribunalului penal care a judecat cazul asistenţilor parlamentari ai RN a fost plasată sub protecţia poliţiei, a declarat o sursă din poliţie pentru Le Figaro.
Magistrata Bénédicte de Perthuis, care a prezidat procesul timp de două luni, între 30 septembrie şi 27 noiembrie, a pronunţat luni verdictul şi a condamnat-o pe Marine Le Pen la patru ani de închisoare, 100.000 de euro amendă şi cinci ani de ineligibilitate cu executare provizorie.
Multe persoane s-au pronunţat împotriva acestei decizii, care ar putea-o împiedica pe deputata RN să candideze la alegerile prezidenţiale din 2027. Dar magistratul a fost, de asemenea, ţinta „unui număr mare de mesaje conţinând în special ameninţări”, potrivit sursei din poliţie citate de Le Figaro. În consecinţă, au fost organizate patrule în jurul locuinţei sale din Paris, a spus sursa. O altă sursă apropiată cazului a declarat pentru AFP că magistratul beneficiază de protecţie, inclusiv de patrule întărite şi de ronduri regulate în jurul locuinţei sale, după ce a primit ameninţări.
Într-un comunicat de presă, primul preşedinte al Curţii de Apel din Paris, Jacques Boulard, şi-a exprimat „profunda îngrijorare”, deplângând faptul că decizia pronunţată de tribunalul din Paris a dat naştere, „în special pe reţelele sociale, la atacuri personale la adresa celor trei magistraţi care compuneau completul”.
„Într-un stat de drept democratic, critica unei decizii judiciare nu poate fi exprimată în niciun caz prin ameninţări la adresa judecătorilor”, a insistat el, înainte de a face apel la „respect pentru instituţia judiciară”.
La rândul său, Rémy Heitz, procurorul general al Curţii de Casaţie, a insistat marţi dimineaţă la RTL că justiţia „nu este politică”. „Această decizie nu este o decizie politică, ci una judiciară, pronunţată de trei judecători independenţi şi imparţiali”. El a insistat că decizia „a fost luată în conformitate cu legea, cu aplicarea textelor votate de legislativul naţional” şi a calificat drept „inadmisibile” atacurile „foarte personalizate” la adresa judecătorilor şi ameninţările „care pot face obiectul unor proceduri penale”.
Luni seara, ministrul justiţiei, Gérald Darmanin, a calificat drept „inacceptabile într-o democraţie” ameninţările proferate la adresa judecătorilor de la tribunalul din Paris care au participat la proces. „Ameninţările proferate la adresa judecătorilor de la tribunalul din Paris sunt inacceptabile într-o democraţie şi îngrijorătoare pentru independenţa justiţiei”, a postat ministrul justiţiei pe contul său X.
O NOUĂ ANCHETĂ
O nouă anchetă a fost deschisă după ce au fost proferate ameninţări la adresa judecătorilor de la tribunalul penal din Paris care au condamnat-o luni pe Marine Le Pen la cinci ani de ineligibilitate cu efect imediat, a aflat marţi AFP de la o sursă apropiată dosarului. Ancheta a fost încredinţată brigăzii de combatere a criminalităţii personale (BRDP), potrivit aceleiaşi surse.
O altă anchetă, care este încă în curs de desfăşurare, a fost deschisă la începutul anului cu privire la ameninţările cu moartea postate pe site-ul de extremă dreapta Riposte Laïque împotriva magistraţilor din procesul Rassemblement National (RN) în cazul asistenţilor parlamentari europeni. Ameninţările îi vizau pe magistratul care a prezidat şedinţa şi pe cei doi procurori care au instrumentat cauza împotriva inculpaţilor, printre care şi Marine Le Pen.
Mai multe sindicate ale magistraţilor au emis marţi declaraţii separate de condamnare a atacurilor asupra judecătorilor, pe care Union syndicale des magistrats (USM, sindicatul majoritar) le-a calificat drept „nedemne de un stat democratic”.
„Deşi judecătorii sunt obligaţi să individualizeze pedepsele, acest lucru nu este niciodată sinonim cu un tratament preferenţial sau nefavorabil: sunt în joc egalitatea tuturor în faţa legii şi menţinerea statului de drept”, a declarat Syndicat de la magistrature (SM), de stânga. Conseil National des Baraux, care reprezintă cei 77 600 de avocaţi din Franţa, a declarat: „Numirea, insultarea sau ameninţarea judecătorilor reprezintă un atac grav la adresa independenţei sistemului judiciar, un principiu fundamental al statului de drept”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
